Economia acestei comune este predominant agricolă , cu un pămînt excelent pentru culturile vegetale. Localitatea are două biserici , română și sîrbă pentru că aici există o comunitate de sîrbi , care alături de români formează o entitate bine închegată. Ajungînd la Primăria Felnac  am stat de vorbă cu Primarul comunei , domnul Ioan Malița pe care l-am rugat să ne facă un bilanț , dacă se poate spune astfel , a ceea ce s-a realizat la Felnac în ultimul an, rugîndu-l totodată să ne spună și de noile proiecte care urmează a se derula pentru modernizarea comunei, pentru ca toți cei care iubesc această localitate sau cei plecați peste mări și țări să știe ce se mai întîmplă ,,acasă,, unde poate au lăsat părinții , bunicii sau rudele.

De altfel rolul presei este și de a mediatiza și face cunoscut în lume  locurile frumoase pe care le –am moștenit de la părinții și bunicii noștri ,iar promovarea satului romînesc trebuie să fie una din prioritățile noastre , de a readuce ,,acasă,, cel puțin cu sufletul pe toți cei pe care viața i-a trimis  prin lume... Dar haideți să lăsăm pe cel care duce destinele localității să ne povestească.....   

,,Am preluat primăria anul trecut și dacă ar fi să fac o retrospectivă  , aș spune că a fost un an foarte greu , am preluat primăria  fără o finanțare aprobată  ,fără proiecte Europene sau finanțări guvernamentale  , practic am luat-o de la zero.Am avut încă de la început  două preocupări majore pentru comună. Pe de o parte datoriile rămase din trecut și pe cealaltă parte  dorința ca în decurs de 12 luni , Felnacul să beneficieze de investiții , să atragem fonduri extrabugetare fără de care nu ne puteam dezvolta.

După 12 luni am scăpat de datorii în proporție de 99% cu un efort foarte mare ce e drept ,  iar legat de investiții pot spune că am realizat  prin fonduri Europene   sau guvernamentale , într-un singur an cît nu sa realizat în 27 de ani , și nu o spun ca laudă ci pentru faptul că încă de anul trecut am depus imediat proiecte care s-au și concretizat ,  astfel am obținut finanțare pentru asfaltarea tuturor străzilor  din Felnac fiind vorba de 9,3 km  asfalt , apoi reabilitarea  și modernizarea școlii de la  Felnac , cu bani din Fonduri guvernamentale de la Ministerul Dezvoltății , apoi reabilitarea căminului cultural prin Compania Națională de Investiții , reabilitarea drumurilor agricole prin fonduri U.E. (A.F.I.R.) ținînd cont de faptul că sîntem o comună cu specific agrar , avînd peste 12 km  pietruire drumuri agricole.

De asemenea în 2017 am depus alte proiecte la Ministerul Dezvoltării pentru modernizarea iluminatului public și reabilitarea sediului Primăriei , iar la C.N.I. am depus un proiect pentru sala de sport multifuncțională. Pot spune că sînt sume de ordinul milioanelor de euro care intră pentru dezvoltare în comuna Felnac și acest lucru se vede deja din acest an, avînd un buget de patru ori mai mare ca în anul 2016. Dacă anul  trecut aveam un buget de șase milioane , în anul 2017 avem un buget de două zeci și două de milioane lei, bani atrași din fonduri externe.

Tot la investiții mai avem în desfășurare un proiect pentru o capelă funerară, acum fiind în faza de proiectare  , iar în curînd urmează licitația. Am înființat o firmă proprie primăriei , cu  care facem lucrări pe domeniul public , de întreținere , modernizare și tot ceea ce ține de înfrumusețarea comunei.Tot cu aceeași firmă construim și trotuarele în comună , facem întreținerea și reparația la școli, grădiniță , cămine și teren de sport. De asemenea în cele 12 luni ne-am preocupat de comună , pentru a fi curată , ordonată și civilizată , însă totodată sprijinim și sportul , cultura , tineretul în general și aș vrea să spun că zilele acestea avem tineri ce se pregătesc  să plece în tabere la mare sau la munte  în zona  Văliug  , alături de echipa de judo al localității.

Tot în ultimele 12 luni am pus accent și pe activitățile culturale , reușind să organizăm o serie de evenimente , începînd cu sărbătoarea comunei Felnac pe data de 15-16 august care sa dovedit un succes și terminînd cu frumoasa sărbătoare de Rusali fiind implicate  , peste 500 de persoane de diferite vîrste , care au îmbrăcat frumoasele costume populare.    În final doresc să asigur cetățenii că în aceste 12 luni  am făcut tot ceea ce s- putut pentru a nu înșela așteptările cetățenilor dorind totodată să mulțumesc tuturor pentru faptul că au fost receptivi la nevoile comunei, atunci cînd au fost solicitați. De asemenea doresc să mulțumesc colegilor din primărie pentru munca depusă în acest an , începînd de la cel mai simplu angajat pînă la domnul viceprimar BRIE FLORIN , cu toții sîntem o echipă și avem un singur scop , acela de a servi interesul cetățenilor comunei Felnac,,a încheiat primarul Ioan Malița.                        

Am făcut apoi o plimbare  prin comună alături de domnul vice primar Florin Brie  care mi-a prezentat comuna cu ceea ce s-a realizat în ultimul an, apoi am făcut o vizită scurtă și cîtorva investitori din comună , oameni care își aduc aportul prin serviciile pe care le prestează pentru bunăstarea cetățenilor , și așa am ajuns și la depozitul de cherestea  unde un Maramureșan venit tocmai din Vișeul de Sus produce și vinde cherestea localnicilor în funcție de necesitățile fiecăruia. La Călugăreni s-a deschis un nou magazin alimentar ,,KITTY CANDY MARKET lîngă șosea,  semn că și la Călugăreni se mișcă lucrurile , apoi un depozit de cereale la Felnac ,  parcuri de vînzare cu tractoare și utilaje agricole , pentru că Felnacul a fost totdeauna renumit prin pămîntul extraordinar de bun pentru culturile agricole , și aici aș dori să punctez faptul că nu am văzut pămînt nelucrat.

Este o plăcere să vedeți lanuri întinse cu  orz sau grîu în spic unduindu-se în bătaia vîntului , și fiindcă a început campania agricolă de recoltat la orz , am  vrut să arătăm generațiilor tinere cum se treeră orzul , și ce înseamnă de fapt munca unui fermier care muncește de dimineață pînă noaptea pe combină sau tractor , pentru că nu e ușor lucru să stai în soarele dogorîtor de vară în cîmp deschis , și chiar dacă combina are climatizare tot nu scapi de praf și resturi de paie mici , de aceea cred că acești oameni care ,, simt glasul pămîntului și îl iubesc,, ar trebui respectați mai mult , ei sînt cei care cu sudoarea frunții dau pîine țării.

Acolo în lanul de orz am întîlnit și un mic fermier , pe Vlăduț Bercea un copil de aproape 13 ani care era alături de bunicul lui în combină și care  printre altele zicea cam așa,, Să vedem cît mai poate bunicul să lucreze pe combină și apoi o să lucrez eu la secerat pe combină în locul lui.,, Iată un copil care  are un țel în viață , care este mîndria tatălui și bunicului său pentru că va duce mai departe tradiția familiei de Fermieri. Acolo în cîmp , în căldura de aproape 40 de grade am întîlnit trei generații , bunic , tată și nepot dar un singur țel , acela de a da pîine țării. 

Cînd alți copii stau pe ștand sau în tabere la munte sau la mare el era pe combină alături e bunicul lui. Am urcat pe combină alături de bunicul și imediat combina a și început să muște lacomă din spicele orzului iar bunicul  în timp ce treera îmi povestea cu drag despre munca pămîntului și despre combină. Am îndrăgit acest om pentru calmul și grija cu care  manevra imensul utilaj ce se legăna  ușor în mers , în timp ce hederul  alimenta nesățios combina cu spicele aurii.

Feciorul dînsului Mirel Bercea a lăsat orașul cu ani în urmă și s-a întors ,,acasă,, la Felnac și acum lucrează 145 de hectare  de pămînt arabil  singur , iar atunci cînd este campanie îl ajută și tatăl său și fiul lui Vlăduț. De utilaje are o deosebită grijă ,și este de admitat acest om pentru faptul că muncește de noaptea pînă noaptea și cum spunea dînsul ,, Stau și 12 ore în tractor , la plug , la semănat la recoltat  , nu e ușor dar pămîntul trebuie lucrat...,,

M-am luat rămas bun apoi de la acești oameni care cunosc și ascultă ,,Glasul pămîntului,, și  apoi în timp ce combina se depărta în lanul de orz treerînd , gîndul mi-a zburat la timpurile cînd în România se făcea agricultură , cînd în lanurile de orz și grîu erau multe combine , camioane  și remorci fiind  un adevărat cult al ,, campaniei agricole,,. Poate o lacrimă mi-a scăpat ușor revăzînd combina depărtîndu-se în lan și gîndindu-mă la ceea ce a fost cîndva România...dar e mult de atunci.