Comuna Dezna cu investiții și frumuseți culturale
Așezată la poalele Munților Codru-Moma, comuna Dezna este una dintre cele mai frumoase comune ca așezare, fiind străjuită de cetatea cu același nume. Dacă ne uităm în trecut, Dezna are o istorie destul de zbuciumată poate și datorită poziționării ei ca poartă de intrare spre Munții Codru Moma. Fiind atestată documentar încă din anul 1318, numele ei este strâns legat de cel al cetății, iar o legendă spune că ar deriva din numele marelui rege Decebal.
Comuna Dezna are în componența ei patru sate, respectiv localitatea Buhani, atestată documentar la 1441, iar localitățile Laz, Neagra și Slatina de Criș la anul 1553. Tot din 1318 datează și biserica ortodoxă din localitatea Dezna cu hramul ,,Pogorârea duhului sfânt”, despre care se spune că era folosită în trecut ca pulberărie.Cetatea a fost construită în sec XIII-lea fiind situată pe dealul Ozoiu, dăinuind și astăzi după atâtea secole ca un străjer deasupra satului. Construită chiar în centrul unui fost cnezat românesc, la cca 400 m altitudine dominând regiunea și calea de acces spre Munții Codru Moma, aceasta a fost construită din piatră de stâncă, fiind întărită cu piatră de râu și cărămidă acoperită cu un mortar foarte rezistent la care s-a folosit varul de Agrișu-Mare. Cucerită de către turci în anul 1658, în același an cu Ineul, cetatea dispare ca fortificație în deceniile următoare, iar dintr-o legendă aflăm că turcii ar fi strâns în acea vreme în cetate un număr impresionant de femei, pentru haremul unui mare comandant militar. Una dintre femei, pentru a scăpa de soarta crudă a încercat să ajungă la depozitul cu pulbere și ar fi incendiat cetatea. Cercetările efectuate nu exclud acest fapt, deoarece există semne clare de distrugere a cetății prin explozie.
O comună întinsă
Formată așa cum am amintit mai sus din localitățile Dezna, Buhani, Laz, Neagra și Slatina de Criș comuna este destul de întinsă și greu de administrat, poate și din cauza reliefului preponderent de deal, însă acest lucru nu a împiedicat administrația locală din Dezna să facă investiții mai ales în infrastructură. Astăzi comuna este asfaltată aproape în totalitate.
Am stat de vorbă cu primarul interimar al comunei Dezna, respectiv Iosif Cutlac, care ne-a relatat pe scurt despre ceea ce s-a realizat în comună, dar și despre problemele cu care se confruntă comunitatea. „De când am venit la Primărie, în urmă cu doisprezece ani, mai întâi ca și consilier local, apoi viceprimar, s-au făcut o serie de investiții importante în comună. Anul trecut s-a început asfaltarea străzilor în localitatea Buhani, iar în acest an s-a finalizat asfaltarea, aceasta fiind una din priorități pentru sat. Acum putem spune că avem asfaltată întreaga comună, cu mici excepții de străduțe mici. Din martie sunt primar interimar și am încercat să fac tot ceea ce este necesar și prioritar pentru comună, încercând să modernizăm fiecare localitate. Tot la Buhani am reușit să renovăm căminul cultural, schimbând acoperișul, renovări la interior și exterior și am montat instalație termică nouă cu centrală, care în această iarnă va funcționa pentru prima dată. La Buhani am avut probleme în primăvară cu inundațiile, astfel că am decolmat un canal de aducțiune a apelor pluviale, adâncindu-l, pentru a nu mai avea astfel de probleme. La Dezna am refăcut total acoperișul bisericii ortodoxe care este și monument istoric. Tot la Dezna, în acest an, începând din primăvară, am alocat fonduri penntru renovarea dispensarului uman, respectiv s-a refăcut acoperișul, am realizat renovări interioare și exterioare. În plus, acum renovăm și câteva încăperi care vor servi ca apartament pentru medicul de familie din Dezna. Lucrările sunt realizate în proporție de 90-95 %. Ne-am gândit că este un lucru bun ca medicul de familie să beneficieze de apartament de serviciu, astfel încât cetățenii să poată apela în orice moment la serviciile medicale”, susține primarul Iosif Cutlac.
Lucrări necesare pentru comunitate
În continuare, acesta afirmă că la Școala Gimnazială Dezna au fost schimbate acoperișul și toate burlanele, iar vizavi de Centrul de Informare Turistică a fost amenajat un parc frumos. „Sunt lucrări necesare pentru comunitate, astfel că și la dispensarul veterinar din Dezna am făcut lucrări la acoperiș precum și la interior, după inundațiile din primăvară. Am renovat de asemenea și sediul Primăriei și am refăcut proiectul pentru capelă pe actualul amplasament și iată că lucrările au demarat de vreo săptămână. Constructorul lucrează bine și fundația este deja finalizată, iar acum se zidesc pereții. Constructorul spune că până la Sărbătorile de Iarnă capela v-a fi acoperită, iar peste iarnă se va putea lucra la interior, astfel încât la Sărbătorile Pascale va putea fi dată în folosință. Am inițiat, de asemenea, un proiect pe fonduri Europene prin G.A.L. Sebiș pentru achiziționarea unui tractor, a unei remorci și a unei tocătoare pentru resturi vegetale, valoarea proiectului fiind de 60.000 mii euro, bani nerambursabili. Am finalizat și aducțiunea de apă potabilă în satul Neagra unde deja avem branșate 33 de familii, urmând să predăm rețeaua Companiei de Apă. Am mai pietruit străzile în localitatea Laz și străzile laterale din Slatina de Criș, menționând că strada principală din sat este asfaltată. Un alt lucru foarte important este faptul că am reușit să stabilim situația juridică a terenurilor care au fost atribuite greșit prin anii ҆90, astfel că la Căminul Cultural Buhani terenul aparținea bisericii, fapt care ne împiedica să facem orice investiție, astfel că am reușit să găsesc o soluție legală pentru acel teren, iar acum putem investi și în Căminul Cultural de acolo. La fel am procedat și la Dezna cu terenurile de pe strada Arinilor. De asemenea, am rezolvat și situația juridică a terenurilor din «Balta Sărată» unde deja se construiește capela”, ținut să precizeze primarul.
Proiecte de viitor, sport și cultură
În continuare, Iosif Cutlac a vorbit și despre proiectele de viitor și sport. „Desigur că avem și proiecte de viitor pentru comună și ne gândim în primul rând la extinderea canalizării acolo unde nu există încă și binențeles la extinderea trotuarelor și a pavajelor pe aceleași străzi unde vom introduce canalizarea. Modernizarea iluminatului public la nivel de comună este de asemenea prioritar, precum și construirea unui cămin cultural în localitatea Neagra, unde avem deja un proiect. Dacă facem referire la sport și cultură, pot spune că pe latura sport ne putem mândri cu o echipă de fotbal în liga V-a și ne menținem la mijlocul clasamentului, având o bază sportivă foarte bine dotată, cu vestiare, dușuri și absolut tot ceea ce ese necesar. De altfel majoritatea echipelor din Divizia II-a , inclusiv UTA Arad, vin la noi pentru antrenamente pe timpul cantonamentelor de la Moneasa. Noi ca administrație susținem și sprijinim echipa cu sumele necesare pentru arbitraj, dotare, deplasări și tot ceea ce au nevoie”, mai spune primarul.
Edilul șef nu a uitat nici Ansamblul de dansuri „Junii Cetății Dezna”, având în vedere că un ansamblu de dansuri este întotdeauna ambasadorul comunității de unde provine, fiind totodată o carte de vizită frumoasă pentru comună, nu de alta, dar reprezintă tradiția, obiceiurile și dansul popular oriunde merg. „Membrii ansamblului sunt frumoșii noștri ambasadori care participă la diferite festivaluri naționale nu numai în județ ci și în țară, de aceea am alocat sume din bugetul local pentru achiziționarea de costume populare noi, deplasări, plata instructorului și tot ceea ce este necesar, astfel încât portul popular și tradiția de la noi să nu se piardă. De curând au reprezentat comuna Dezna tocmai în inima Bucovinei, la Suceava la Festivalul - concurs de etnografie și folclor «Tezaur Valah» , unde au participat 82 de formații aristice și interpreți de muzică populară, de fapt un festival internațional cu participarea unor ansambluri și din Republica Moldova, din Chișinău, Bălți, dar și din Cernăuți. Ne-au reprezentat cu mândrie și s-au întors acasă plini de fericire obținând locul întîi. Este deosebit de frumos să știi că ai plecat dintr-un capăt de țară, din Ardeal și ai obținut locul unu concurând alături de ansambluri de dansuri din Maramureș și Bucovina unde tradiția și folclorul sunt păstrate cu sfințenie, dar iată că acești copii minunați au reușit această performanță, revenind acasă extrem de fericiți. Cu ajutorul unor sponsori am reușit să le oferim și un mic cadou fiecărui participant. De altfel ei au mai câștigat locul I și la un festival inter-județean la Beiuș și în alte locuri, însă au obtinut și marele premiu tot la un festival folcloric. Sunt copiii noștri și voi continua să îi sprijin atât eu ca primar, cât și consiliul local pentru că ei duc mai departe cântecul, tradiția, portul și obiceiurile populare din comuna Dezna. Sunt o mândrie nu numai pentru noi ca și comună, ci și pentru județul Arad, și aici țin să mulțumesc C.J. Arad pentru sprijinul acordat. Acum acești copii se pregătesc pentru programul Sărbătorilor de Iarnă, iar anul viitor cu siguranță vor participa la alte festivaluri cultural artistice. Ca primar îmi dau tot interesul pentru a dezvolta comuna prin noi investiții și desigur că vom fi alături și de acești copii minunați care au adus cu mândrie numele comunei Dezna până dincolo de Carpați și de aceea vreau să mulțumesc tuturor celor implicați în acest ansamblu, instructorului Adrian Balog, coordonatoarei Costinela Mihoc, doamnei profesor Livia Confideratu, doamnei Georgiana Clonoschi care imortalizează prin imagini și filmări fiecare moment din viața acestui ansamblu și nu în ultimul rând mulțumesc și părinților pentru susținerea copiilor pentru că fiecare dintre ei își aduc aportul direct sau indirect la păstrarea tradițiilor, a cântecului și dansului popular de la noi”, a încheiat primarul Iosif Cutlac.
În încheiere, nu putem să nu amintim cu respect de „sufletul și zâmbetul frumos” al acestui ansamblu, respectiv Livia Confideratu și Georgiana Clonoschi, care sunt alături de copii la fiecare festival. Dar dincolo de toate acestea trebuie să vedem schimbarea în bine la Dezna, faptul că se fac investiții și modernizări în comună, dar în același timp se pune accent și pe factorul uman, pe acești copii minunați și iată că rezultatele nu întârzie să apară atât pe plan cultural și mai ales pe plan administrativ.