Artefact de peste 3000 de ani descoperit la Bârzava
În viață, fiecare om fie tânăr sau mai în vârstă, ar trebui să aibă măcar o pasiune sau un hobby din care să rezulte ceva util și frumos pentru el și cei din jurul său.Se spune că acei copii care nu au nici o pasiune vor fi oamenii de mai târziu fără nici un țel sau direcție în viață și vor creea probleme societății.
Codruț Drăgan din Bârzava a fost îndrumat de mic copil de către tatăl său Ghiță Drăgan (tehnician silvic) să iubească pădurea, să iubească natura și sălbăticia ei, iar acestea i-au creeat curiozități de a descoperi lucruri noi, lucruri nevăzute de ali ochi. Codruț a iubit plaiurile Văii Mureșului și Bârzava de mic copil deși rădăcinile și le trage de jumătate de dincolo de pădurile Munților Zărandului, din Crișana, tatăl lui fiind din Agrișu-Mare (Arad), însă copilăria și-a petrecut-o pe plaiurile Bârzavei unde s-a născut.
Alături de tatăl său a cunoscut văile și crestele pădurilor din zona Bârzava, a învățat tainele pădurilor și a silviculturii cu cel mai bun profesor, tata, iar mai târziu i-a călcat pe urme în ale meseriei , urmând profesia de silvicultor. Curiozitatea și dorința de a descoperi lucruri noi l-au caracterizat mereu, astfel că în urmă cu ceva vreme a deprins pasiunea de a căuta cu detectorul de metale urme ale vechilor civilizații pe plaiurile Bârzavei.
Valoare istorică incomensurabilă
Desigur că mulți dintre noi ne uităm cu scepticism la acesti „căutători de comori”, însă de multe ori și datorită acestor oameni pasionați sunt descoperite adevărate comori ale istoriei, care ajung la suprafață găsindu-și locul în muzeele, unde stau ca o dovadă vie a civilizațiilor trecute pe aceste meleaguri. Desigur că aici nu e vorba de acei „braconieri" de comori care folosesc detectoarele în situri arheologice, ci vorbim de oameni care prin ceea ce fac își lasă amprenta frumos asupra locurilor pe care le iubesc și unde trăiesc o viață de om. Acel sentiment de mândrie și bucurie l-a simțit și Codruț atunci când a descoperit cu ajutorul detectorului de metale un artefact vechi de peste 3000 de ani prin pădurea Monoroștiei, aproape de Bârzava, iar astăzi Complexul Muzeal Judeţean Arad este mai bogat cu un obiect de o valoare istorică incomensurabilă, iar de aici istoricii vor trage multe concluzii referitoare la istoricul văii Mureșului.
„Consider ca repertoriul arheologic al Văii Mureșului inferior, care străbate judeţul Arad de la est spre vest, s-a îmbogățit recent cu o importantă descoperire. Pe rama sudică a Munților pitici ai Zărandului, în apropierea localității Monorostia - Bârzava, pe botul de deal din stânga Văii Monorostia, pe locul denumit Coșuta, am descoperit cu ajutorul detectorului de metale, un artefact din bronz. Este vorba despre un tip de unealtă realizată prin turnare (metoda «cerii pierdute»). Piesa în discuție este un «celt» adică un topor cu orificiu de înmănușare verticală a cozii din lemn (diferă de celelalte tipuri de topor care au înmănușarea orizontală!) Dimensiuni-9cmX5cm.
Cu ceva timp în urmă, la o oarecare distanță dar tot în zonă, pe malul drept al pârâului sus amintit, am descoperit și salvat o altă piesă tot din bronz de același tip cu prima semnalată. Din cunoștințele mele, amator fiind, cronologic și tipologic, ele aparțin epocii târzii a bronzului și începutului de primă epocă a fierului (când metalurgia bronzului atinge maximul dezvoltării). Prezența celor două piese semnalate ridică probleme interesante. Sunt ele descoperiri izolate sau aparțineau unor așezări mai mari? Oricum, ele indică clar prezența unor comunități preistorice avantajate de condițiile de relief, prezența Munților scunzi ai Zărandului cu fauna respectivă, lemnul și nu în ultimul rând resursele minerale, cuprul și fierul. Mai ales cuprul aliat cu staniu sau plumb, dădea bronzul necesar în realizarea uneltelor, armelor și podoabelor. Sunt cunoscute în zonă exploatarea minereului de cupru la Cladova sau Roșia Nouă, Corbești. Prezența râului Mureș cu toate avantajele (pescuit, creșterea animalelor şi aşa mai departe) au determinat locuirea preferențială a acestor zone în decursul istoriei. Descoperirea semnalată aruncă o lumină favorabilă asupra repertoriului arheologic al cursului inferior al Mureșului. Ambele piese au fost predate, conform legislației în vigoare, Direcției Județene de Cultura Arad, acestea ajungind acolo unde le este locul și unde vor fi studiate de către specialiști în domeniu, la Muzeul Arad”, povesteşte Codruţ Drăgan.
Un izvor nesecat de istorie şi frumos
Nu ne rămâne decât să-l felicităm pentru izbânda lui , iar cei de acasă din Bârzava cu siguranță vor fi mândri de el și de faptul că o pagină din istoria locului va fi scrisă prin descoperirea lui, pentru că la urma urmei Bârzava a fost și este un izvor nesecat de istorie și frumos. Rămâne doar ca noi să-l descoperim pas cu pas.