Un exemplu real este pesta porcină.Ne-am confruntat cu pesta porcină din cauza faptului că numărul mistreților a crescut  exagerat de mult în ultimii ani, iar acum boala a decimat în proporție de aproximativ 80% efectivul lor. Cadavrele acelor mistreți răpuși de pestă au fost un focar de infecții în păduri, ca să nu mai vorbim de miros, iar în același timp acei ONG-iști  tac chitic.Nu văd sau nu vor să vadă adevăratul dezastrul pe care îl produc câinii hoinari și numărul exagerat al cânilor ciobănești de pe lângă turmele de oi, produs în rândul puietului de vânat. Doar 30 % din puii de iepure sălbatic ajung la maturitate și acest aspect ar trebui să pună multe întrebări. Sun și cazuri de îmbolnăviri din cauza frigului dar majoritatea sunt prinși de câinii ciobanilor care pășunează pe culturi, iar astăzi iepurele sălbatic, ca specie este tot mai rar. Un alt aspect este interzicerea participării la vânătorile organizate a membrilor vânători nevaccinați (printr-o ordonanță de urgență). Toată lumea este indignată de acest aspect deoarece vânătoarea la iepure și fazan se practică cu distanțare de 30-50 m între vânători. În general vânătoarea în sine se practică cu distanțare pentru că așa este specificul ei ca sport. Ce să mai spunem de transportul în comun atunci... dar sperăm să se reglementeze și acest lucru odată cu scăderea numărului de infectări.

Câţi câini pot fi la o turmă de oi

Așa cum am amintit mai sus, o mare problemă cu care se confruntă fondurile de vânătoare sunt câinii hoinari, fără stăpân lăsați de cetățeni în afara localităților, astfel că aceștia de foame se învață a vâna pui de fazan, prepeliță și iepure sau chiar pui de căprior. Și tot aici putem discuta și despre numărul exagerat de mare a câinilor ciobănești la o turmă, fie ea și de 200-250 de oi, ceea ce crează multe suspiciuni, având în vedere faptul că mulți câini ciobănești sunt experți în hăituirea vânatului în același fel cum vânează lupii și atunci se explică numărul lor exagerat, mai ales în cazul celor fără jurjeu la gât. Legea spune clar că la o turmă de oi la munte pot fi şase câini, la deal patru câini, iar la câmpie trei câini, la o turmă. Nu spunem că toți ciobanii practică acest mod de a hăitui vânatul, dar sunt cazuri cunoscute, și ne vin mereu informații din județ referitor la acest aspect, mai ales din zona Târnova-Agrișu Mare, unde se pășunează pe miriști și peste tot, existând stâne ambulante și între tarlalele cu porumb ale localnicilor.

De curând poliția Târnova a evacuat un cioban cu stâna construită ilegal între tarlalele cu porumb dintre Agrișu Mare și Târnova, iar pe această cale îi felicităm pentru promptitudine. Este un obicei vechi în toată comuna Târnova ca unii ciobani să-și facă legea cum doresc, dar sperăm ca noua conducere administrativă să-și facă datoria și să aplice legea. Nu vorbim de acei ciobani care au oile pe pășunea satului, ci de cei care intră abuziv pe culturi. De asemenea pășunatul se interzice de la data de 6 decembrie până la 30 aprilie în toată țara prin lege și rugăm primăriile să informeze toți oierii din UAT printr-o adresă scrisă.

Cum se poate menţine un efectiv optim al vânatului

Chiar dacă la noi în județul Arad nu este arealul ursului, oamenii din satele situate la munte sau chiar la deal se mai trezesc cu câte un urs în zonă, de aceea am discutat și acest aspect cu directorul Nicu Deme, pentru că oamenii se îngrozesc când aud că în zonă apare câte un urs, de aceea trebuie să știe ce au de făcut în momentul când sesizează prezența ursului în jurul satelor. Cu câțiva ani în urmă un urs a făcut prăpăd în stupina unei femei din comuna Brazii, de aceea este necesar să poată fi luate măsuri din timp astfel încât să prevenim o nenorocire. Vânătoarea a existat din cele mai vechi timpuri și se practică în toată lumea de la polul Nord la Polul Sud, pentru că nu se poate menține efectivul optim al vânatului decât cu arma de vânătoare. Sigur vor veni unii cu argumentul că se face de la sine selecția naturală. Iată că selecția naturală a făcut-o boala la mistreț, pentru că odată ce numărul indivizilor dintr-o specie crește peste măsură raportat la o suprafață, automat dă o boală și decimează totul. Faptul că prinde lupul un animal bolnav dintr-o turmă de mistreți este extrem de nesemnificativ. Vânătoarea se practică după anumite legi și se bazează pe cercetările (evaluările) efectuate în teren și pe anumite calcule, astfel stabilindu-se bonitatea acelui teren cu vânat și abia apoi se aprobă cota de recoltă, respectiv numărul de iepuri, fazani sau mistreți care trebuiesc extrași din teren. La vânatul mare selecția se face tot cu arma extrăgând din teren exemplarele cu defecte lăsând doar acele exemplare frumos conformate pentru a obține un vânat de calitate.Acesta e rolul vânătorului în primul rând,  de a menține un efectiv optim pe fiecare fond de vânătoare astfel încât să avem un vânat viguros și să nu ne mai confruntăm cu aceste epidemii. Sperăm că vor înțelege și mai marii noștrii că fără vânătoare nu se poate crea un  echilibru în natură.

Sunt multe aspecte pe care lumea nu le cunoaște pentru că nu au fost prezentate într-un mod realist, astfel încât să înțeleagă că bolile vânatului de multe ori au efecte nedorite asupra omului.