Adevărata față a candidatului Dan Barna (III)
Jurnaliștii de la Rise Project au dat publicității, o investigație care, dacă lucrurile sunt așa cum au fost prezentate, arată adevărata față a lui Dan Barna, candidatul USR pentru funcția de președinte al României.
Nici nu s-a încheiat bine procesul de monitorizare pentru primul proiect, că spre final de 2014, Comisia Europeană punea la bătaie în România o nouă alocare POSDRU de 100 de milioane de euro pentru afaceri sociale, scriu jurnaliștii de la Rise Project.
Condiția de bază a rămas aceeași: crearea de structuri antreprenoriale care să integreze persoane vulnerabile în comunitate.
Așa că partenerii de la Alba s-au regrupat în formula tradițională pentru două noi proiecte finanțate: „SES-am Deschide-te!” de 2 milioane de euro (9,090,135.47 lei) și „Punți Comunitare” de 1,8 milioane euro (7.950.091 lei).
De data aceasta, s-au concentrat exclusiv pe întreprinderi sociale. Cincisprezece dintr-un foc. Cu aproximativ 200 de mii de euro subvenția pentru fiecare, banii s-au împărțit între Consiliul Județean (șapte în Alba), fundația Civitas (patru în Cluj) și firma lui Barna (patru în Sibiu și Brașov).
Doar cinci mai funcționează acum. Dan Barna știe de ce: „Porneai cu persoane vulnerabile și nu aveai alt sprijin. De aia au murit, că soluția acum, privind retrospectiv, este să faci economie socială cu ong-uri stabile, cu structură funcțională, care dezvoltă și genul ăsta de activități. Alea pot să crească ușor, ușor. Așa ca business individual, cum era modelul finanțării, am găsit oameni de încredere care au făcut structurile.”
Manager a fost numită din nou Magdalena Bene, ucenica șefului USR, iar firmei lui de consultanță i-au revenit aproape un milion de euro din ambele proiecte (4.378.983 lei).
Circuitul e simplu. Bene ține robinetul cu bani. Ea reprezintă beneficiarul CJ Alba, primește devize, dă avize și ține legătura cu coordonatorul regional. Adică firma colegilor Barna și Jaliu, care văd poza în ansamblu. Mai departe, ei redistribuie banii către întreprinderile sociale, în timp ce, teoretic, le verifică atent sustenabilitatea.
Ca partener în proiect, Barna trebuia să inițieze cele patru afaceri în zona sa, Sibiu – Brașov, deci căuta idei de constituire a asociațiilor, niște șefi și 18 angajați din medii defavorizate. La dispoziție avea mai puțin de un an, până la finalul lui 2015, cu obligația de a le proteja joburile și în 2016, se mai arată în investigația realizată de Rise Project.
Să le trecem în revistă.
Combinația de suflet
Întreprinderea socială cea mai apropiată liderului USR, un atelier de croitorie numit Hermannstadt Design, s-a înființat în Șura Mică, lângă Sibiu, orașul de baștină al lui Barna.
Sora politicianului, Gabriela Popa, a fost aleasă președintele noii asociații, iar vicepreședinte s-a băgat fostul coleg de liceu și prieten vechi cu Barna, Sorin Pădurariu. Al treilea membru e un designer vestimentar, Alexandra Aldea.
Contractul dintre atelierul de croitorie și firma lui Barna, semnat la începutul lui 2015, include subvenția de 192 de mii de euro și obligația DCG de a monitoriza implementarea. Cum ar veni, se angaja să coordoneze proiectul, să aprobe planul de afaceri, referatele de necesitate, achiziții, decontări, facturi.
Prin statut, asociația trebuia să ofere locuri de muncă flexibile unor mame din mediul rural, cu familii monoparentale sau mai mult de doi copii. Șapte persoane cu totul, dintre care cinci din grupul vulnerabil.
Sora lui Barna, angajată director și agent de vânzări, și-a pus salariu net de 3.276 lei, la fel ca designerul, în timp ce croitoresele au primit doar 1.185 lei fiecare. Formularul Gabrielei de înscriere în grupul țintă, ca expert, e semnat chiar de fratele său. „Sora mea are studii în domeniul croitoriei, am ales un business în domeniu, găsiseră și un designer. Și am zis ok, iată premisele unei structuri de economie socială cu șanse să funcționeze. Nu doar informal, să luăm niște bani, ci miza era chiar să le facem sustenabile“, susține Barna.
Întâlnirile preliminare au avut loc în clădirea firmei de recrutare Ascent Sibiu, condusă atunci de colegul Sorin Pădurariu. Așa rezultă dintr-un schimb de e-mailuri interne pe teme administrative, în care vine vorba despre sediu și conflicte de interese.
Vestea bună răsună pe 30 iunie 2015, când Dan Barna își anunță echipa pe e-mail că vine bănetul: „Ia uitați ce belșug se întrevede :-)”. Fusese sunat de Magdalena Bene de la CJ Alba că vor intra banii din cele două linii de finanțare.
Și astfel încep achizițiile. Cam tot ce are nevoie o croitorie la standarde europene: mașini profesionale de cusut și surfilat, mobilier, foarfece electrice, materiale plus consumabile specifice. Barna semnează referatele de necesitate, sora lui – contractele de achiziții, apoi Barna verifică dacă totul e ok.
Azi, firma de consultanță este proprietarul legal al echipamentelor cumpărate atunci. Așa condiționează contractul primar în cazul în care afacerea eșuează, cum s-a întâmplat anul trecut, când asociația Hermannstadt Design s-a închis cu datorii la Fisc de aproximativ 100 mii lei, fiindcă nu a plătit contribuțiile angajaților.
Însă, la început a beneficiat inclusiv de buget pentru marketing, studii de piață, cursuri de management sau specializare. Existau toate premisele, dar banii s-au împărțit între prieteni.
Sorin Pădurariu și Dan Barna au participat împreună la întâlniri, încă de la debutul primelor proiecte la Alba Iulia. O fotografie din presa locală îi reunește pe cei doi cu Magdalena Bene de la Consiliul Județean Alba și liderul Fundației Civitas Cluj, Martin Bologh.
Sorin Pădurariu și Dan Barna au participat împreună la întâlniri, încă de la debutul primelor proiecte la Alba Iulia. O fotografie din presa locală îi reunește pe cei doi cu Magdalena Bene de la Consiliul Județean Alba și liderul Fundației Civitas Cluj, Martin Bologh.
Pentru mai multe detalii și documente intrați aici: http://https://www.riseproject.ro/articol/adevarul-despre-dan-barna/