Cert este că odată cu începerea Primului Război Mondial, acest obicei nu a mai avut loc pentru că în anii războiului au pierit pe front cinci generații de feciori. Cu greu s-au reluat obiceiurile, pentru că nu se mai știau detalii după așa mult timp legate de obiceiul sărbătorii, însă bătrânii locului și-au amintit, fiecare câte o frântură și astfel lucrurile au fost puse cap la cap și din anul 1974 acest obicei s-a reluat și iată că în urmă cu două zile a avut loc cea de-a 45-a ediție.

De remarcat este că această sărbătoare s-a desfășurat și în timpul comunismului, fiind considerată una dintre cele mai mari sărbători câmpenești din județ. Chiar dacă sunt multe sărbători câmpenești foarte frumoase în județul Arad, „Praznicul de Pită Nouă” de la Beliu are un loc aparte fiind foarte apreciat și foarte căutat de tineri și bătrâni deopotrivă.

După obicei sărbătoarea debutează în fiecare an din curtea și fața primăriei Beliu unde tinerii se adună împreună cu „ȘTABUL sau muzicanții” și se joacă fetele ori se încing hore. Unul dintre feciori poartă și joacă steagul tricolor. Apoi alaiul feciorilor și fetelor (ansambluri de dansatori) se încolonează și pornesc cu stegarul în frunte pe ritmul muzicii spre pădurea „Dumbrava Beliului”, acolo unde are loc și sărbătorirea praznicului.

Este o bucurie să vezi atâtea fete și flăcăi în straie populare pe „ulița principală” din Beliu, chiuind și jucând în ritmul muzicii, urcând spre pădurea Dumbrava acolo unde este amenajată o scenă acoperită.

Sărbătoarea începe întotdeauna cu rugăciunea „Tatăl nostru”, apoi părintele paroh binecuvântează rodul grâului, mulțumind lui Dumnezeu pentru recolta bogată din acest an. Iată că acești oameni nu uită niciodată de Dumnezeu, preamărindu-L  pentru bunătatea lui și pentru recolta grâului.

Apoi domnul primar Horhat-Coraș Emanuel a avut un cuvânt de bun venit, declarând deschisă sărbătoarea. Pe scenă programul începe întotdeauna cu fetele și feciorii din Beliu cu un dans de fete „Lioara și Feleaga” sau „Jocul colacului”, purtând colacul din grâu proaspăt care ulterior este dăruit domnului primar, iar un fecior împrăștie boabe de grâu care simbolizează un an bogat.

Apoi urmează ansamblul de dansuri „Spicul grâului” din Beliu cu o serie de dansuri „fecioreasca, mărunțica” sau dans de fete, toate făcând parte din obiceiu locului. Apoi o tânără solistă, Roxana Drimuș, a încântat publicul cu câteva piese frumoase din zona Beliului. Ansamblul de dansuri „Păstrătorii tradiției” din Șicula au prezentat apoi câteva piese de Șicula, după care au urmat ansamblul „Druscelile din Bârsa”, un ansamblu bine cunoscut și apreciat, având și două soliste vocale, respectiv Roberta Tomșa și Mădălina Matcău.

Vanina Rus a fost prezentă pe scenă înterpretând câteva piese din zona Cărandului. Ansamblul de dansuri „Zestrea Buduresii” din Bihor au încântat publicul foarte numeros cu dansuri din zona Budureasa – Beiuș și aici trebuie să fac o remarcă pentru că acest ansamblu a fost prezent și anul trecut la Beliu, fiind dansatori de excepție, au plăcut mult publicului, iar în acest an au fost din nou invitați.

Trebuie să amintesc că în urmă cu doi-trei ani, am văzut acest ansamblu pentru prima dată la Sărbătoarea Codrenilor la Chisindia și m-au fascinat prin complexitatea și frumusețea dansului lor popular, dar și a costumelor populare  autentice și frumoase.

Acești copii minunați îl au coordonator pe domnul Ioan Popa sau „Ioane Dobașul”, așa cum este cunoscut în Bihor. Solisti vocali ai ansamblului, Alexandra Cornea, o tânără elevă la liceul de artă din Deva și Mădălin Foghiș.

De altfel tot programul artistic a fost deosebit de frumos, cu interpreți de marcă precum Ovidiu Homorodean, Ioan Surdu (Banat), Daniela Dudaș o fiică a locului și o voce armonioasă, Ioana Luguzan-Roxin o voce extraordinar de frumoasă și o prezentatoare plină de eleganță, fiindu-ți drag să o asculți prezentând invitații.  

Vlăduța Lupău de la Sălaj, cea care ridică publicul în picioare mereu prin frumoasele cântece din Ardeal și prin simplitatea, farmecul și carisma ei și nu în ultimul rând, Daniela Han, cea care cântă cu drag atât țara moților cât și Podgoria Aradului.

Acompaniamentul orchestral a fost asigurat de Rapsodia Mureșană, coordonator Vasile Rus. Cu siguranță sărbătoarea „Praznicului de Pită Nouă” din acest an a fost una dintre cele mai frumoase din județul Arad până în prezent.

De altfel și locația unde se desfășoară acest eveniment este deosebit de frumoasă, în pădurea „Dumbrava Beliului”, ducându-ne cu gândul la fetele și flăcăii de acum un secol sau mai bine, care prin simplitatea lor au dus acest obicei din tată în fiu, generații la rând.

Cu siguranță fetele și flăcăii de atunci veneau în căruțele lor cu roți de lemn chiuind și cântând de bucurie, iar caii, care de care mai frumoși și împodobiți, erau mândria feciorilor de atunci și a oamenilor de pe aceste frumoase plaiuri.

Cine știe câte fete și feciori de atunci nu și-au găsit la Praznicul de pită nouă perechea  pentru tot restul vieții, pentru că viața oferea și atunci surprize plăcute omului.