- Care sunt cele mai mari provocări pe care le-a depășit Filiala în ultima perioadă, marcată de asaltul informației false și de apelul unei părți a publicului la informarea trunchiată, partizană sau inexactă de pe rețelele de socializare?

- Cea mai mare provocare pentru jurnaliștii arădeni a fost și este pandemia COVID 19. Redacțiile au fost obligate să se adapteze la noile condiții, ziariștii fiind nevoiți să lucreze de acasă. De exemplu, Jurnal arădean (care domină piața presei din Arad) și-a schimbat total programul din 16 martie a.c. Redactorii merg în documentare, la conferințe de presă și diferite evenimente respectând toate măsurile de prevenție. În fiecare zi, la ora 15, se desfășoară ședința de machetă pe skype, stabilindu-se articolele de prima pagină. Apoi, jurnaliștii își scriu articolele de acasă și le trimit la paginație. Chiar și paginatorii lucrează la domiciliu și dau forma finală pentru tipografie.

În aceste circumstanțe, provocate de epidemie, ei se văd și puși în fața unui asalt de știri false și comentarii, apărute pe rețelele de socializare, chiar și în unele publicații, privind pandemia. Ca să ofere informația corectă, cele mai multe publicații arădene apelează la interviuri cu specialiști și articole semnate de aceștia, care prezintă boala și situația din spitale (Arad și Timișoara).

De asemenea, cititorii sunt informați cu datele raportate de Centrul Județean de Coordonare și Conducere a Intervenției: cazurile la zi de infecție cu noul coronavirus dar și prezentarea, de ansamblu, la nivel de țară.

Din păcate, după cum mi-au spus mai mulți colegi, nu se face - pe județ - o precizare mai exactă despre cei îmbolnăviți. Dacă s-ar arăta câți sunt dintr-un sat sau altul, câți sunt testați pozitiv pe localități, oamenii din aceste comunități ar simți mai bine pericolul bolii și ar conștientiza că trebuie să respecte măsurile de prevenție.

- Care sunt cele mai importante proiecte derulate de Filială, menite să întărească poziția presei profesioniste local și național?

- Anul trecut - la Centenarul Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România și împlinirea unui sfert de secol de existență a filialei noastre - am realizat cel mai important proiect: prima carte dedicată Filialei Ioan Slavici Arad - Voci și vocații jurnalistice arădene în UZPR -, carte coordonată de primul președinte al filialei, scriitorul și publicistul Emil Șimăndan și actualul președinte, ziaristul Vasile Filip. Cartea, tipărită cu sprijinul Bibliotecii Județene A. D. Xenopol (instituție cu care avem un fructuos partenteriat, și unde ne desfășurăm activitățile), îi prezintă cititorilor arădeni pe toți membrii filialei noastre (la acea dată) dar și activitățile mai importante pe care le-am desfășurat. Ea fost lansată pe 8 noiembrie 2019, în sala Sabin Drăgoi a Bibliotecii Județene, eveniment onorat de prezența președintelui UZPR, Doru Dinu Glăvan, și a unui numeros și elevat public.

Pentru anul acesta ne-am propus să scoatem un nou volum care să cuprindă creații ale ziariștilor arădeni (în adunarea generală de alegeri, pe care am avut-o în martie, am stabilit și tema) și să organizăm și o tabără națională de jurnalism în stațiunea Moneasa (despre care am discutat cu președintele UZPR, Doru Dinu Glăvan). Din păcate, din cauza aceleiași pandemii, proiectele au căzut neavând finanțare și posibilitatea de a ne aduna. Sperăm că, la anul, va fi mai bine și le vom derula și pe acestea dar și altele la care ne vom gândi când vom putea să ne întâlnim.

- Ce repere considerați că ar trebui să stea la baza acțiunilor viitoare ale UZPR, ca mare organizație de breaslă, pentru întărirea legăturilor cu mass-media și jurnaliștii de peste hotare, în numele regrupării presei în fața noilor evoluții ale societății?

- Noi considerăm că la baza legăturilor  cu redacții și jurnaliști de peste hotare trebuie să stea colaborarea și prietenia. Pe lângă schimbul de experiență pe care îl oferă aceste întâlniri se dezvoltă și relația interumană și profesională. Aș da câteva exemple. Colegii noștri de la Jurnal arădean au avut, în primăvară, o întâlnire, la Arad, cu ziariști din Ungaria, pentru implementarea unui program de realizarea ziarului computerizat. Din câte mi-au spus, a fost o colaborare foarte frumoasă cu deschideri spre viitor.

De asemenea, membri ai filialei noastre au relații excelente cu publicații și jurnaliști din Serbia: Libertatea din Pancevo (Mariana Stratulat), Tibiscus - Uzdin (Vasile Barbu), Foaia codrenilor - Vârșeț (Teodor Groza Delacodru), Lumina - Torak (Mircea Lelia), Bucuria copiilor - Pancevo (Iosa Bulic); și Austria: Unirea din Viena (Sifora Sava) și Condeierul diasporei - Salzburg (Daniela Gumann).

În încheiere aș preciza că, personal, am avut o colaborare - desfășurată pe parcursul mai multor ani – cu doi ziariști francezi: Dominique Jung, redactor șef la cotidianul Dernieres Nouvelles d’Alsace din Strasbourg și Alain Kauff - fotoreporter, care veneau, în fiecare toamnă, la Festivalul internațional de teatru francofon de la Arad. Le-am luat și publicat interviuri la amândoi și, chiar insolit, Alain Kauff   mi-a făcut fotografiile pentru articolele pe care le scriam pentru Jurnal arădean.

***

De menționat că tot în numărul 19 al Revistei UZP a fost publicat un interviu cu publicistul și scriitorul arădean Emil Șimăndan, primul președinte al UZPR Arad, realizat cu prilejul împlinirii vârstei de 80 de ani de către Geanina Iovănescu, interviu pe care l-ați putut citi și pe site-ul nostru.