-6°C
Un gram de tristețe diluat în tone de fericire
Când eram enervant de tânăr și-mi petreceam vacanțele la țară, la bunici, vremea rea și-n deosebi, fulgerele și tunetele mă făceau să intru în panică. Îmi era foarte teamă, ascunzându-mă sub paturile înalte din odaia mare. Până ” s-au prins” iubiții mei bunici , intrau și ei în panică neștiind unde-am dispărut. Stăteam acolo sub paturile cu ” sălmăjacurile” de paie, pe lutul ( la modă la țară....murluială-i zicea) , tremurând de teamă.
Ceva din această fobie mi-a rămas și-n zilele bătrâneții mele.
Cu câteva ore înaintea debutului meciului mult așteptat, UTA- FCSB, mă uitam cu îngrijorare când pe cer , când pe rubrica ” meteo ” de pe telefon rugându-mă să nu se dezlănțuie Ilie ( nu fotbalistul , ci Sfântul cu ploile).
Mă gândeam să plec spre stadion cu vreo două ore înainte pentru a evita ” potopul” de susținători ce se îndreptau spre porțile de intrare. Îmi și cumpărasem tricou roșu cu sigla UTA-ei, dar ochii și urechile îmi erau mereu spre nori. Era cât pe-aci să cedez și să aleg vizionarea meciului la televizor. Speranță deșartă... „ Enel”-ul parcă era informat că locuiesc în cartierul Gai și...clanț curentul. Uf...fie ce-o fi îmi iau pelerina ( mi-am cumpărat una din acelea cu 5 lei de la LIDL) și țuști în Opel . Găsesc un loc liber , strâmtuț, de parcare și mi-am zis în gând ” poate veni și Potopul” , al meu e stadionul.
După ce meci am văzut, după ce emoții, bucurii și fărâmă de tristețe ce le-am trăit la finalul partidei parcă -mi vine să-i mulțumesc Enel-ului pentru joaca de ”uite curentul nu e curentul” în Gai.
Stadionul ”Francisc Neuman” este făcut pentru a găzdui spectacole. Nu mă pricep la arhitectură , nici la ecouri , nici la rezonanțe, însă cine n-a avut ” piele de găină” ieri , în tribune , înseamnă că a dat banii degeaba pe bilete sau abonamente.
Sinceri să fim, egalul era acceptat ( cel puțin în gând) de oricare fan al echipei arădene. Golul lui Ubbink a dat impulsul gândului ” dă-l naibii de egal” , putem învinge tinerii talentați ai FCSB-ului.
9000 de spectatori îmbrăcați, mai toți, în roșu s-au făcut una cu tribunele și peluzele. Geamurile apartamentelor blocurilor Ared , sigur au vibrat o oră și jumătate. Rapidul, Craiova, Dinamo, au galerii spectaculoase, însă UTA are un splendid public , adică cât o mie de galerii de-ale lui Rapid, Craiova sau Dinamo. Putea fulgera , trăsni și bubui din cer cât dorea cel de sus, dar îndemnurile , aplauzele și cântecele celor din tribune le întrecea în decibeli.
Șansa celor de la FCSB a răpit iubitorilor fotbalului arădean o fărâmă din fericirea trăită 90 de minute. Acel minut de după 90 i-a surprins pe neobosiții Batha, Vuckcevici , Erico, Medjimorec , dar și pe Iacob cu mintea învăluită de valul speranței la o izbândă imensă.
A fost un spectacol de proporții, disputat pe un stadion măreț în lumina reflectoarelor, cu artiști deosebiți îmbrăcați în roșu.
” Bis” -urile din final se aud și-acum!
Mulțumim UTA!
Zilele comunei Şicula (ediția I) 
Comemorarea eroilor căzuți la Miniș în septembrie 1944 
GHIOROC - Închiderea Festivalului Ghioroc Summer Fest 
Sărbătoarea plăcintelor întinse la Căsoaia 
Tradiții și Obiceiuri Codrenești la Hășmaș 
Zilele localității Cil și Paradă Retromilitară cu ieșire în Valea Rădești 
Praznicul de Pită Nouă de la Pecica, un eveniment deosebit 
Beliu - Praznicul de pită nouă la ediția cu numărul 47 
Ruga de Sfântul Ilie de la Păiușeni 
Întâlnirea Codrenilor în satul de vacanță Groșeni 
15 august - Hramul Bisericii Ortodoxe Măderat 
Zilele comunei Vinga, un eveniment de excepție cu artiști consacrați 