Update 1 Mai puţini cu 20.000 de locuitori

Rezultatele provizorii ale Recensământului Populației și Locuințelor runda 2021 (RPL2021) arată o populație rezidentă a județului ARAD de 410 mii persoane (410143 persoane), în scădere cu 20 mii locuitori (20486 persoane) față de recensământul precedent (octombrie 2011). Majoritatea populației rezidente este de sex feminin  ( 210 mii, reprezentând 51,4%) și trăiește în mediul urban  (221  mii, reprezentând 54,1%).

Din punctul de vedere al mărimii populaţiei rezidente, judeţul ARAD se situează pe locul 19 în ierarhia judeţelor.

Fenomenul de îmbătrânire s-a accentuat, vârsta medie a populației rezidente pentru județul ARAD crescând la 42,5 ani (față de 41,2 ani la RPL2011). Față de vârsta medie pe țară, vârsta medie a județului nostru este mai mare cu 0,1 ani (42,4 ani pe tara). În ierarhizarea județelor după vârsta medie la RPL2021, județul ARAD se plasează pe locul 23.

În cadrul Regiunii VEST  din care face parte și județul nostru, vârsta medie este de 43,4 ani, județul nostru poziționându-se pe locul  al 2 in regiune.

Indicele de îmbătrânire demografică (numărul persoanelor vârstnice de 65 ani şi peste care revine la 100 de persoane tinere, sub 15 ani) în județul ARAD este 123,9 persoane vârstnice la 100 persoane tinere, mai mare decât media națională de 121,2 persoane vârstnice la 100 persoane tinere cu 2,7.

Fenomenul de îmbătrânire demografică este relevat și prin prisma raportului de dependență demografică care, pentru județul nostru are valoarea de 54,8 persoane tinere și vârstnice la 100 persoane adulte, mai mic decât raportul de dependenta demografică la nivel național de 55,5 persoane tinere și vârstnice la 100 persoane adulte.

Structura pe localități a populației rezidente a județului ARAD

În ultimii zece ani, între cele două recensăminte, majoritatea județelor au scăzut ca dimensiune sub aspectul numărului de locuitori (39 din 42 de județe, inclusiv municipiul București). În aceeași categorie se încadrează și județul nostru.

Referitor la municipii, orașe și comune, în cadrul județului ARAD, localitățile care au câștigat cel mai mare număr de locuitori între cele două recensăminte, sunt orașul SANTANA,  care a ajuns la o populație de 12460 persoane (cu 1032 persoane mai mult decât în 2011), , comuna VLADIMIRESCU cu o populație rezidentă de 12772 persoane (cu 2062 persoane mai mult decât în 2011) .

Ierarhia se modifică dacă ne referim la creșteri în valori relative. Astfel, orașul,SANTANA și comuna LIVADA au crescut cu 9.0% față de 2011 ajungând la o populație de 12460 locuitori, respectiv 28,8% ajungând la o populație de 3813 locuitori).

Localitățile din județul nostru cu cele mai mari scăderi în valori relative înregistrate în decursul ultimului deceniu sunt municipiul ARAD ( 13996 locuitori, –8,8% față de populația din 2011) și , comuna ZABRANI (590 locuitori, –13,9% față de populația din 2011).

Comuna cea mai mică din județ este comuna SISTAROVAT cu numai 340  locuitori (în scădere față de RPL2011 când s-au recenzat 358 locuitori). La recensământul precedent, cea mai mică a fost comuna SISTAROVAT cu 358 locuitori care, la recensământul din 2021 a înregistrat o scădere, ajungând la 340 de locuitori.

Cea mai mare comună din județ este comuna VLADIMIRESCU care a crescut față de RPL2011 cu 2062 persoane si care și-a menținut această poziție fruntașă la ambele recensăminte.

Orașul SEBIS este orașul cel mai mic din cadrul județului (5410 locuitori față de 5979 locuitori în 2011). Cel mai mare oraș din județ, conform rezultatelor provizorii ale RPL2021, este ORASUL SANTANA cu 12460 locuitori.

Municipiul ARAD, reședință a județului în care locuim, are o populație rezidentă de 145078 persoane, mai mică decât în urmă cu zece ani, cu 13996 persoane.

Structura etnică și confesională a populației rezidente a judetului ARAD

La RPL 2021, înregistrarea etniei, limbii materne și a religiei s-a făcut pe baza liberei declarații a persoanelor recenzate. Pentru persoanele care au refuzat să declare aceste trei caracteristici, precum și pentru persoanele pentru care informațiile au fost colectate indirect din surse administrative, informația nu este disponibilă pentru aceste trei caracteristici. Ca urmare, structurile prezentate în continuare pentru cele 3 caracteristici etno-culturale sunt calculate în funcție de numărul total de persoane care și-au declarat etnia, limba maternă și respectiv religia și nu în funcție de numărul total al populației rezidente.

Informația privind etnia a fost disponibilă pentru 368,8 mii persoane (din totalul celor 410,1 mii persoane care formează populația rezidentă a județului ARAD). S-au declarat români 317,7 mii persoane (86,1%). Populația de etnie romana este declarata in numar de 317.713 persoane, de etnie maghiara in numar de 25.731 persoane, de etnie roma 16.747 persoane, de etnie slovaca 3.310 persoane, alte etnii 5.341- persoane.

Potrivit liberei declarații a celor 368,5 mii persoane care au declarat limba maternă, structura populației din județul ARAD după limba maternă se prezintă astfel: pentru 89,5% limba română reprezintă prima limbă vorbită în mod obișnuit în familie în perioada copilăriei, pentru 6,9% limba maghiara , pentru 1,6% limba romani, pentru 0,9% limba slovaca1,1% alte etnii.

Structura confesională a fost declarată de 365,6 mii persoane din totalul populației rezidente a județului. ARAD și arată că 73,1% dintre persoanele care au declarat religia sunt de religie ortodoxă, 9,2% religie penticostala, 7,5% romano- catolica,  3,4% religie baptista, 6,8% alte religii.

Structura populației rezidente pe stări civile

Din populația rezidentă a județului, 46,5%  persoane care au starea civilă legală de căsătorit(ă). Sunt căsătoriți 93,8 mii bărbați și 96,7 mii femei.

Nu au fost niciodată căsătorite 40,4%, din care 86,8 mii barbati si 79,0 mii femei.

Persoanele văduve reprezintă 5,5% din totalul populaţiei rezidente a judeţului cu discrepanțe pe sexe: 1,9 % din populația masculina  ,  8,9% din populația feminina).

Persoanele divortate reprezinta 7,6% din totalul populației rezidente a județului, pe sexe :7,4% din populatia masculina, 7,7% din populatia feminina.

Structura după nivelul de instruire absolvit

 Totalul populației rezidente a județului ARAD, 42,7% au nivel mediu de educație (postliceal, liceal, profesional, învățământ complementar sau de ucenici), 41,6% nivel scăzut (preșcolar, primar, gimnazial sau fără școală absolvită) și 15,7% nivel superior.

Din punctul de vedere al ponderii populaţiei rezidente cu nivel superior de educație, judeţul ARAD se situează pe locul 12 în ierarhia judeţelor in ordine descrescatoare.

Structura populației după nivelul de educație absolvit diferă pe cele două sexe.

 Astfel 46,3% pe nivel mediu, 38,9% pe nivel scazut si 14,8% pe nivel superior pentru barbati si 39,2% pe nivel mediu, 44,2% pe nivel scăzut si 16,6% pe nivel superior  pentru femei.

Structura populației după statutul activității curente

Populația activă a județului ARAD este de 181,8 mii persoane, fiind compusă din 174,4 mii persoane ocupate și din 7,4 mii șomeri.

Populația inactivă cuprinde 228,3 mii persoane din care pensionarii și beneficiarii de ajutor social reprezentă două cincimi 42.3%, iar elevii și studenții aproape o treime 31,8%.

Din punctul de vedere al ponderii populației ocupate în populaţia rezidentă a județului, judeţul ARAD se situează pe locul 8 în ierarhia judeţelor.

Din punctul de vedere al ponderii populației șomere în populaţia rezidentă a județului, judeţul ARAD se situează pe locul 6 in ierarhia judeţelor.

Față de datele provizorii difuzate la finalul anului 2022, unele rezultate din prezentul comunicat de presă au suferit modificări.

Datele complete și finale vor fi făcute publice, etapizat, în perioada mai-decembrie 2023.

RPL2021 a fost al 13-lea recensământ din istorie și primul din România organizat integral în format digital. Întregul proces al colectării datelor s-a desfășurat cu asigurarea confidențialității și protecției depline a informațiilor.

Institutul Național de Statistică împreună cu structurile sale teritoriale mulțumesc populației României care a participat în număr foarte mare la procesul de recenzare. Această acțiune s-a desfășurat în condiții optime cu sprijinulServiciului de Telecomunicații Speciale (STS) care a oferit suportul tehnic și operațional. Recensământul s-a bucurat și de sprijinul activ al Ministerului Afacerilor Interne (MAI) precum și de cel al primăriilor.

Pentru informații detaliate privind RPL2021, vă rugăm să consultați www.recensamantromania.ro

În ceea ce priveşte vârsta medie, aceasta a crescut de la 42,4 ani (față de 40,8 ani în 2011. Regiunea cu populația cea mai tânără este regiunea Nord-Est unde vârsta medie este 40,8 ani, iar la polulopus se regăsește regiunea Sud-Vest Oltenia cu o vârstă medie de 43,7 ani. În ceea ce priveşte judeţul Arad, acesta stă destul de bine, cu o medie de vârstă care trece puţin de 42 de ani, fiind cam la mijlocul clasamentului.

Privitor la structura confesională, trebuie spus că 85,3% dintre persoanele care şi-au declarat religia sunt de religie ortodoxă; 4,5% s-au declarat de religie romano-catolică, 3,0% de religie reformată, la Arad, puţin peste 70% dintre cei care au răspuns la această întrebare declarându-se ortodocşi.

În partea superioară a clasamentului

De menţionat că din totalul populației rezidente, 43,5% au nivel mediu de educație (postliceal, liceal, profesional, învățământ complementar sau de ucenici), 40,5% nivel scăzut (preșcolar, primar, gimnazial sau fără școală absolvită) și 16,0% nivel superior. La capitolul studii superioare, Aradul se află în partea superioară a clasamentului, peste media pe ţară, cu aproape 18% dintre repondenţi care au declarat că sunt absolvenţi de facultate.

Populația activă a României este de 8.185.000 persoane, fiind compusă din 7.689,2 mii persoane ocupate și din 495.800 șomeri.

Populația inactivă cuprinde 10.868.800 persoane din care pensionarii și beneficiarii de ajutor social reprezintă două cincimi (39,5%), iar elevii și studenții aproape o treime (32,0%).

Cel mai mare grad de ocupare îl are populația din județul Ilfov și din municipiul București unde lucrează mai mult de jumătate dintre locuitori: 52,2%, respectiv 50,8%, cel mai mic grad de ocupare unde mai puțin de o treime dintre locuitori lucrează, se regăsește în județele Vrancea (31,6%) și Mehedinți (32,9%).

Aradul se află şi la această categorie în partea superioară a clasamentului, cu un grad de ocupare de peste 42,6%.

Câţi etnici germani sunt în Arad

Mai trebuie spus, în Municipiul București și în 32 dintre județele țării, limba română a reprezentat limba maternă pentru peste 90% dintre locuitori (cu o pondere variind între 99,7% în județul Vâlcea și 91,8 % în județul Timiș, în alte șapte județe ponderea fiind majoritară, dar sub 90%, cu variații de la 58,4% în județul Mureș până la 89,5% în județul Arad, iar la capitolul minorităţi naţionale, că peste 70% dintre persoanele de etnie germană (71,3%) se regăsesc în judeţele Timiş (4,7 mii persoane), Satu Mare (3,7 mii persoane), Sibiu (2,7 mii persoane), Arad (2,0 mii persoane), Braşov (1,9 mii persoane) şi Caraş–Severin (1,4 mii persoane).

Intraţi AICI pentru a vedea rezultatele pe localităţi.

Intraţi AICI pentru a vedea evoluţia populaţie în localităţile din judeţ în ultimii zece ani.