Praznicul de Pită Nouă de la Pecica, un eveniment deosebit (FOTO şi VIDEO)
Orașul Pecica de astăzi a fost dintotdeauna o vatră de folclor autentic, însă totodată a dat oameni de valoare societății, atât prin inteligența lor cât și prin hărnicia oamenilor de acolo. Despre trecutul sau prezentul orașului de astăzi se pot spune multe lucruri frumoase, pentru că Pecica are un trecut istoric, încărcat de evenimente dar în același timp încărcat de frumos. Dacă ne uităm la trecutul apropiat și la prezent putem spune că Pecica este oraș datorită unui tânăr primar care a reușit în acei ani de după 1989 să transforme Pecica dintr-o comună agrară într-un oraș, lucru ce nu a fost deloc ușor, mai ales pentru un primar tânăr așa cum era atunci Iustin Cionca, însă a avut o voință de fier, a avut și oamenii de partea sa și a reușit.
Dacă primul a fost arhitectul, al doilea tânăr de atunci este acum constructorul orașului, cel care modernizează de la o zi la alta Pecica. Vorbim despre actualul primar Petru Antal. Însă dincolo de ceea ce este acum Pecica, oamenii de aici nu au uitat niciodată datinile și tradiția acestor meleaguri unde spicul grâului aproape copt, adie ușor în bătaia vântului de seară ducând cu el tot mai aproape zilele secerișului. Atunci sunt zile și nopți de foc cum se spune, iar odată intrată secerătoarea în lan, pecicanul nu mai are odihnă până nu își vede rodul grâului în hambar, iar după terminarea secerișului mulțumeste lui Dumnezeu aşa cum a învățat de la părinți, pentru recolta mănoasă. Abia atunci se gândește la sărbătoare și la ,Praznicul de Pită Nouă, așa cum făceau bunicii și străbunicii lor din cele mai vechi timpuri.
Astăzi, praznicul de pită nouă este cea mai importantă sărbătoare Pecicană, iar atunci când se apropie vremea sărbătorii brutarii își incing vetrele cuptoarelor de pită de cu noapte să iasă pâine bună și crocantă. Tot atunci și domnu Radu își pregătește caii, îi țeasălă să fie eleganți apoi pregătește și căruța să fie curată pentru că trebuie dusă pita pentru praznic așa cum se duce dintotdeauna la Pecica. Sunt tradiții frumoase pe care pecicanii le respectă cu sfințenie, pentru că Dumnezeu le-a dat pământ bun și roditor.
Obiceiuri păstrate
Aşa cum este obiceiul, Praznicul de Pită Nouă începe de fapt la biserică, după care programul continuă, în altă locație unde are loc ședința festivă a Consiliului Local Pecica, care de această dată s-a desfășurat în cortul mare montat lângă biserica catolică din parc, în cadrul căreia a avut loc și prezentarea volumului de carte ,,PECICA, istorie, oameni și fapte” de Maria Alexandra Pantea și Sebastian Dragoș Bunghez, o carte care spune multe despre trecutul localității Pecica. Apoi se cinstesc oamenii de valoare pecicani, oameni care au lăsat ceva în urma lor prin ceea ce sunt sau au realizat pentru Pecica și pecicani. Anul acesta au fost decernate șapte distincții unor oameni de marcă fie că mai locuiesc sau nu în Pecica, însă prin ceea ce au realizat au pus umărul la propășirea orașului. Apoi a urmat slujba de sfințire a cununilor de grâu și a pâinilor de către un sobor de preoți din toate confesiunile, după care primarul Petru Antal a luat o pâine mare și a rupt din ea împărțind celor prezenţi câte o bucată ca semn al prețuirii din ceea ce a dat Dumnezeu.
La eveniment au luat parte și Gheorghe Seculici, preşedintele Camerei de Comerț, Ionel Bulbuc, vicepresedintele CJ Arad, Farago Peter, deputat UDMR și alții. După servirea mesei a urmat o demonstrație canină pentru a vedea care este rolul dresajului canin și avantajele pe care le oferă acesta, pentru că la urma urmei, un patruped care a beneficiat de un dresaj este mult mai docil și mai agreabil de cei din jur. Tradiționalul concurs de prins purcei a avut loc datorită faptului că a stat și ploaia, astfel că două grupe de copii au participat la acest concurs, ceea ce a stârnit bucuria celor care au reușit sa prindă câte un purceluș, devenindu-i pe loc proprietar. Programul folcloric a debutat la ora 19 când pe scenă au urcat copiii de la Ansamblul de dansuri Mugurașii din Curtici, după care pe scenă au evoluat copiii și tinerii de la Ansamblul de dansuri Păstrătorii Tradiției din Pecica, coordonați de Marin Stan. Pe înserate pe scenă au urcat tinerii Ansamblului de dansuri ,Balgarce din Vinga, după care ansamblul AUȘANA din Oradea a încântat publicul cu cântece din zona Bihorului. Ansamblul folcloric sârbesc KUD KOLO, coordonat de Darco Voștinar au evoluat pe scenă în ropot de aplauze, pentru că se spune că nimeni ,,nu cântă și nu joacă precum o fac sârbii”. Un alt ansamblu de dansurui sârbești KUD PLAVI DELIJA a venit tocmai de la Sâmpetru Mare din Timiș. Şi acestia au fost deosebiți, atât prin dans, cât și prin costumele populare sârbești, care îi face inegalabili. A urmat apoi Cristian Pomohaci care a încântat publicul în mijlocul căruia a coborât mai apoi de pe scenă, interpretând cântece din Ardeal, întorcându-se ulterior înapoi pe scenă cu un alai... de femei, cântând piesa „Grasa ține casa”. Desigur că a dat posibilitatea doamnelor să transmită și un mesaj la microfon, iar o doamnă mai șugubeață a transmis un salut soțului care era la bere pe terasă... dar încă nu știm cum a primit soțul salutul jumătății lui. Și fiindcă Cristian Pomohaci este foarte apreciat de pecicani a primit și un cadou, dar în cutie, o iepuroaică mare aproape cât o mielușică. Ultimul care a evoluat pe scenă a fost interpretul Marius de la Arad, după care focul de artificii a încheiat acest frumos eveniment care cinstește munca celor ce lucrează cu trudă pământul. „A fost o sărbătoare foarte reușită, am avut printre noi oameni de marcă, ne-am bucurat de fiecare zi și chiar dacă a plouat, nu putem spune că ne-a încurcat foarte rău. Am avut noroc să odată cu acel concurs de prins purceluși s-a oprit ploaia, iar programul folcloric s-a desfăşurat în aer liber, aşa cum era prevăzut, în cele mai bune condiții. Vreau să mulţumesc tuturor celor care s-au implicat în acest eveniment, angajaţilor Primariei și de asemenea vreau să mulțumesc pecicanilor că au venit în număr mare, ceea ce arată că suntem o comunitate unită”, a spus primarul Petru Antal în încheiere.