Dacă ne gândim că la Gurahonț a funcționat una dintre cele mai renumite fabrici de ciment din Estul Imperiului Austro-Ungar, ne putem da seama ce a însemnat și calea ferată pentru aceste locuri.  Numele de Sebiș apare pentru prima dată în anul 1506, însă localitatea este atestată documentar la 1542 cu mult mai târziu decât Ineul sau Buteniul care erau atestate încă din sec. XIII-XIV.  Sebișul a fost până la sfârșitul sec. XVIII-lea sub dominație otomană și mai apoi sub administrație habsburgică, perioadă în care cunoaște o dezvoltare accentuată. După mișcările de la 1848 Sebișul devine un important centru de emancipare națională a românilor din Depresiunea Crișului Alb. În anul 1893, Împăratul Franz Iosef al Austriei, aflându-se la Sebiș cu ocazia unor manevre militare, primește delegația românilor condusă de Ioan Mețianu și Mihai Pavel. După preluarea puterii în România a Partidului Comunist Român începe marea industrializare a țării astfel că după anul 1960 odată cu programul de dezvoltare economică a țării se dezvoltă mult și zona Văii Crișului Alb. Sebișul de asemenea se dezvoltă foarte mult în acea perioadă prin industria mobilei și a lemnului, o secție a fabricii de strunguri din Arad,precum și industria ușoară a pielăriei și blănăritului în special. La 17 februarie 1968 localitatea este ridicată la rang de oraș iar din 1973 funcționează în Sebiș și o autobază nouă pentru transporturi auto de mărfuri și călători ceea ce a facilitat și mai mult dezvoltarea orașului și a întregii zone a Crișului Alb(despre asta într-un articol viitor). Astăzi se poate spune despre Sebiș că este unul dintre cele mai frumoase orașe din țară fiind de asemenea și primul oraș din România asfaltat 100%, iar șomajul este aproape inexistent.

Orașul s-a dezvoltat mult în ultimii 30 de ani

Dacă ar fi să facem o retrospectivă a dezvoltării Sebișului vom vedea că în ultimii 30 de ani acest oraș s-a dezvoltat foarte mult, iar lucrările din infrastructură și noile proiecte pe care Primăria le derulează duc la o dezvoltare continuă a orașului și a zonei limitrofe totodată. De curând am purtat o discuție cu Cristian Feieș administratorul public al orașului Sebiș care îndeplinește și funcția de consilier județean, despre proiectele realizate și finalizate de curând la Sebiș sau de obiectivele în derulare care duc la un nivel tot mai ridicat de dezvoltare și confort al cetățenilor și a orașului. „Unul dintre proiectele care se derulează în acest moment este construcția unui corp de clădire (Corpul D) din cadrul Spitalului Orășenesc Sebiș, cu destinație compartiment PRIMIRI-URGENȚE, obiectiv realizat din bugetul local și cofinanțare de la Consiliul Județean Arad, apoi putem vorbi de un AMBULATORIU DE PNEUMOLOGIE , un alt obiectiv tot în cadrul spitalului Sebiș, care  presupune o clădire nouă,  cât și aparatura medicală necesară, proiect cu finanțare de la Uniunea Europeană, iar valoarea totală a proiectului este de două milioane două sute mii lei, termenul de implementare a proiectului fiind de trei ani. Proiectul este depus pe P.O.R. axa 8.1 cu titlul «Modernizare, extindere, dotare ambulatoriu de specialitate -pneumologie - Spitalul Boli Cronice Sebiș”. Un alt proiect în derulare este construcția unei noi grădinițe care va funcționa cu program prelungit în orașul Sebiș, proiect finanțat prin PNDL, iar în acest moment lucrările sunt în curs de execuție, actualmente fiind finalizată fundația, urmând construcția parterului și a etajului, iar termenul de finalizare a lucrării este 2021. Un alt proiect în derulare cu finanțare tot prin PNDL, este construcția unei noi clădiri (P+1) în curtea liceului din Sebiș unde vor funcționa atelierele școală. Un proiect care este aproape de finalizare, este noul pod peste valea Deznei din orașul Sebiș care facilitează foarte mult traficul din oraș făcând o legătură rapidă cu stația CFR și ieșirea spre comuna Buteni. Aici mai avem de construit doar parapeții de siguranță a podului și trotuarele aferente în zona intersecției podului spre ANL-uri. Proiectul a fost finanțat din bugetul local având cofinanțare și de la C.J.A. Un alt proiect realizat tot din bugetul local este extinderea pieței agro-alimentare, obiectiv realizat în luna martie a acestui an. Alt proiect realizat prin fonduri Europene, depus prin GAL - Depresiunea Sebiș - Gurahonț-Hălmagiu, care este aprobat și finanțat prevede achiziția unui buldoexcavator, fiind un proiect cu o valoare de 62.000 euro. Achiziția se va face în luna iunie 2020, astfel că de luna viitoare vom avea în cadrul Primăriei și un astfel de utilaj pentru lucrările edilitare. Și pentru că trebuie să ne gândim la mediul înconjurător, dar și la tinerii din oraș, am mai realizat un alt obiectiv mare așa cum este proiectul denumit «ÎMBUNĂTĂȚIREA CALITĂȚII VIEȚII ÎN ORAȘUL SEBIȘ», un proiect cu două componente, respectiv construcția a patru piste de biciclete cu plecare din centrul orașului Sebiș. Tronsonul 1 este de la Autogară spre Moneasa până la ieșirea din cartierul Prăjești. Tronsonul 2 va fi de la Ocolul Silvic (RNP) până la «Ciutărie», respectiv ieșirea spre Prunișor. Tronsonul 3 va fi de la grădinița P.P. până la podul peste Crișul Alb spre Bârsa, iar tronsonul 4 va fi de la Poliția Sebiș până la podul peste Crișul Alb spre Buteni”, susține Cristian Feieș.

Componenta a doua a proiectului cuprinde construcția unui bloc de locuințe pentru tineri, care include 24 de apartamente complet mobilate. Valoarea totală a proiectului este de 3,2 milioane Euro cu finanțare de la Uniunea Europeană, iar termenul de execuție este de 24 luni. „Asa cum am spus, Sebișul are toate străzile asfaltate, însă pe anumite străzi se impun lucrări de modernizare datorită uzurii din cauza traficului greu, respectiv pe Bulevardul Victoriei, Calea Aradului, Bulevardul Republicii și strada Pleșa. La modernizarea acestor străzi vom avea și cofinanțare de la C.J.A. în valoare de 200 mii lei. Ca administrație avem datoria de a îmbunătăți calitatea vieții locuitorilor orașului nostru, iar acest lucru prevede și îmbunătățirea calității apei. În acest sens suntem în stadiul de finalizare a documentației de retehnologizare a stației de tratare a apei și modernizarea unor tronsoane de distribuție a apei potabile. În acest moment intreprindem deja lucrări de modernizare a stației de epurare a apei, lucrări care au termen de finalizare 36 luni. Dar în același timp nu am uitat nici de satele aparținătoare, astfel că la Prunișor a fost turnat covor asfaltic pe strada principală, iar la Sălăjeni am rezolvat problema presiunii de apă pentru cel puțin 20% din locuințe unde era o problemă mai veche. Ca și consilier județean am insistat ca în cadrul lucrărilor proiectului de modernizare a drumului Județean Bârsa-Sebiș-Moneasa – limită de județ Bihor să fie realizate și construite pe raza localității Donceni piste de biciclete pe ambele sensuri, trotuare pe ambele părți a drumului județean precum și podețe și căile de acces spre locuințe din drumul județean, ceea ce s-a și întâmplat. Ca proiecte de viitor aș vrea să amintesc ca prioritate introducerea rețelei de gaz – metan în oraș și construcția unei autogări moderne, însă vor mai fi și alte proiecte pe care le vom face cunoscute la momentul potrivit. Îmi doresc ca orașul Sebiș să fie un oraș tot mai modern, într-o continuă dezvoltare, de aceea voi ține cont în primul rând de nevoile cetățenilor Sebișului și localităților aparținătoare, pentru că numai împreună vom putea lăsa ceva frumos în urma noastră”, a încheiat Cristian Feieș, administratorul Public al orașului Sebiș.

În loc de încheere

Am plecat din Sebiș cu gândul că se întâmplă lucruri frumoase în județul nostru, dar și cu bucuria că am întânit un om care vrea mai mult pentru orașul unde a copilărit, vrea să ducă mai departe proiectele începute  dar are și proiecte de viitor  și acest lucru l-a demonstrat Cristian Feieș prin implicarea și contribuția la dezvoltarea zonei Sebiș, din funcția de consilier județean, iar acum sunt sigur că va face același lucru ca administrator public al orașului. Nu poate decât să ne bucure faptul că  Sebișul , orașul  de pe Valea Crișului Alb  este  tot mai frumos pentru că însăși Valea Crișului este frumoasă.