Au participat prof. univ. dr. Lizica Mihuț, președintele Asociației SUSȚINEM EXCELENȚA, prof. univ. dr. Anton Ilica, prof. dr. Diana Achim, directorul Colegiului Național „Moise Nicoară”, dr. Liliana Bran, directorul Școlii Postliceale Sanitare, managerul Tabita Alexa, avocatul Diana Chițoi, dr. Corina Crișan și jurnaliștii Izabela Vekas – TV Arad, Andreea Pintea - Jurnal Arădean/Aradon, Claudia Untaru – Știrea Noastră, Adoriana Jidoi (Sasha Romanov) – Critic Arad, Orlando Toader – News Ar și autorul acestor rânduri, Lucian Șerban, din partea Arq.

Încă de la începutul discuției, prof. univ. dr. Lizica Mihuț a făcut o mărturisire susținând că în ceea ce o privește presa a fost un microb pe care l-a luat încă din clasele elementare, dar care s-a dezvoltat apoi când a devenit colaborator al unor publicații.  „Există o presă riguroasă, corectă, dar există și o presă mondenă, o presă culturală, o presă sportivă, există o largă paletă ca genuri de presă. Mă bucur că sunteți cu toți aici și cred că toate aceste «felii» de presă urmează să se unească undeva spre excelență”, a punctat prof. univ. dr. Lizica Mihuț.

Ce înseamnă excelența în jurnalismul de astăzi

Potrivit gazdei de astăzi, întâlnirea a fost organizată din dorința de a explora împreună ce înseamnă excelența în jurnalismul de astăzi și de a  identifica provocările cu care se confruntă presa. „În calitate de membru al acestei asociații dedicate promovării excelenței în diverse domenii, și cu o experiență de peste 15 ani în televiziune, împreună cu prof.univ.dr. Lizica Mihut, președintele acestei asociații, căreia îi mulțumesc pentru această oportunitate, am  inițiat această întâlnire autodepăși și de a atinge standarde cât mai înalte. Într-o perioadă a informației abundente și a schimbărilor rapide, rolul presei de calitate este mai important ca niciodată. Jurnaliștii au o responsabilitate imensă față de public, aceea de a informa corect, de a analiza critic și de a oferi contextul necesar pentru a înțelege evenimentele complexe ale lumii în care trăim. Excelența în presă nu este un concept abstract, ci se manifestă prin acțiuni concrete, prin profesionalism, integritate, curaj și dedicare. Înseamnă să căutăm adevărul, să respectăm deontologia profesională, să fim imparțiali și să nu ne lăsăm influențați de interesele politice sau economice. Această întâlnire este un spațiu de dialog și de schimb de idei, unde suntem invitați să împărtășim experiențe, să dezbatem probleme și să căutăm soluții împreună. Ne dorim să susținem o comunitate de profesioniști ai presei, uniți de pasiunea pentru jurnalismul de calitate și de dorința de a contribui la o societate mai bine informată și mai educată. Sperăm ca această întâlnire să fie o sursă de inspirație și de motivare pentru noi toți, și să ne ajute să ne dezvoltăm abilitățile și să ne perfecționăm practica jurnalistică”, susține Georgiana Țentea, jurnalistă cu 15 ani de experiență în televiziune, în preambulul mesei rotunde. De asemenea, a ținut să precizeze că nu crede că un jurnalist poate să plece cu totul din presă.

Presa văzută prin ochii jurnaliștilor

A urmat apoi o discuție liberă despre starea presei de astăzi, despre gusturile uneori îndoielnice ale cititorilor de presă on-line, despre influența rețelelor de socializare asupra calității presei, dar și despre reducerea dramatică a bugetelor de publicitate, care se reflectă direct în bugetul publicațiilor, care duce pe cale de consecință la depopularea redacțiilor și scăderea calității conținutului.

Dacă pentru Izabela Vekas, o jurnalistă de televiziune cu o experiență bogată, „modul în care se face presă acum este complet diferit” comparativ cu sfârșitul anilor '90 și începutul anilor 2000, Andreea Pintea a ținut să remarce că „presa din ziua de astăzi are o putere foarte mare doar pe zona de scandal, în timp ce presa serioasă a scăzut foarte mult în credibilitate”, iar Orlando Toader a completat spunând că acest lucru se datorează faptului că „publicul s-a schimbat”. În aceeași ordine de idei, Georgiana Țentea a povestit despre o întâmplare din viața profesională de jurnalistă care a dezamăgit-o profund. „Pe vremea în care Sanevitul a intrat în insolvență am făcut o anchetă de presă la care am lucrat o săptămână, am făcut diverse intervenții, am reușit să filmăm acolo. Când am publicat știrea a avut 20.000 de vizualizări, iar o altă știre care avea ca subiect faptul că centura de siguranță poate provoca impotența la bărbați a avut 130.000 de vizualizări”, își amintește gazda noastră de astăzi, ceea ce nu face decât să ne întărească convingerea că publicul care se informează on-line nu susține jurnalismul de calitate. De altfel, Tabita Cristea a ținut să puncteze că „o presă de calitate are nevoie de un cititor de calitate”.

Prof. univ. dr. Anton Ilica a ținut să aducă în discuție un atribut important pentru orice om în general și pentru un ziarist în special: caracterul, dar a vorbit și despre necesitatea specializării jurnaliștilor pe domenii de activitate, lucru aproape imposibil în presa de astăzi. „Cei care fac presă ar trebui să fie specializați pe domeniii. Nu poate un profesor umanist să facă presă în domeniul științei sau în domeniul economic. La ora actuală presa și-a pierdut din credibilitate și din cauza celor care fac presă”, a afirmat Anton Ilica.

În continuare, prof. dr. Diana Achim a lansat ziariștilor prezenți invitația de a participa la un atelier de lucru organizat la Colegiul Național „Moise Nicoară”, cu scopul declarat de a contribui la educarea tinerei generații atunci când vine vorba despre depistatea unei știri false (fake news), asta în condițiile în care rețelele de socializare sunt pline de informații mincinoase. „Cel mai corect ar fi ca tinerii să fie pregătiți să filtreze informația. Nu mă refer doar la informația oferită de presă, ci și la informația de specialitate, să știi pe ce site-uri să-ți cauți date”, a punctat dr. Corina Crișan.

Posibile soluții și un gând pozitiv

Potrivit prof. univ. dr. Lizica Mihuț, o soluție pentru rezolvarea problemei financiare cu care se confruntă presa românească ar fi subvenționarea acesteia de către stat, în timp ce Adoriana Jidoi vorbește despre necesitatea plății unui abonament modic de către cititori.

Și ca să încheiem într-o manieră optimistă, Claudia Untaru a sintetizat ceea ce ne motivează cumva pe toți cei care am rămas în presă să ne continuăm activitatea: „știrile care ajung la cititori și care schimbă ceva”.

***

Mai trebuie menționat că având în vedere perioada în care ne aflăm și în care sărbătorim femeia, copiii de la grădiniță au împărțit doamnelor flori și mărțișoare, iar bărbaților câte un mic suvenir, Grădinița Căsuța Copilăriei fiind o gază cum nu se poate mai primitoare.