Vremea Romania, Arad -6°C

Stiri Arad

De ce reînvie comunismul?

De ce reînvie comunismul? O întrebare care stă pe buzele multora dintre cei care se uită la ceea ce se întâmplă în lumea occidentală și nu pot să nu se gândească la vremurile de tristă amintire de după Al Doilea Război Mondial, din Lagărul de Est. Erau vremuri în care Dumnezeu era o noțiune anacronică, care trebuia eradicată cu orice chip, erau vremuri în care se propovăduia egalitatea, dar nu și pentru căței, vorba lui Grigore Alexandrescu, erau vremuri când dacă nu ești cu noi, ești împotriva noastră, și cred că mă opresc aici. Vi se pare cunoscut?

De ce reînvie comunismul?
Comentează 0

Dar a venit acel Decembrie 1989, când tinerii din România nu au mai putut suporta și au ieșit în stradă, murind la Timișoara, Arad, București și în alte orașe din țară pentru libertate, pentru libertate de exprimare, dar și pentru dreptul de a crede în Dumnezeu. Drepturi pe care, încetul cu încetul, o mână de indivizi care se pretind „progresiști” încearcă să ni le ia în numele „corectitudinii politice”, dar o „corectitudine politică” fără niciun fel de Dumnezeu, pentru că, nu-i așa, nu-i putem ofensa pe cei fără de religie, dar și pe cei de altă religie decât noi, pe care i-am primit în Europa, le-am oferit un adăpost, le-am oferit locuri de muncă și siguranță, iar acum vrem să-i ferim de tradițiile noastre, de credințele noastre și chiar de felul nostru de trai, pentru că în opinia unora ar trebui să ne fie rușine pentru ceea ce suntem. O „corectitudine politică” pentru care minoritățile de tot felul sunt mai importante decât marea majoritate, iar drepturile acestora sfidează orice urmă de bun-simț. Și dacă tot am atins acest subiect, vreau să fiu bine înțeles. Nu am nimic împotria niciunei minorități, pentru că din punctul meu de vedere toți oamenii, indiferent de rasă, etnie, sex, orientare sexuală, religie, sunt egali cu mine, însă nu pot accepta propaganda pe care unele dintre aceste minorități sunt încurajate să o facă în vederea atragerii de noi adepți, nu pot accepta mesajele lipsite de bun-simț, care încearcă să ne convingă că este în interesul nostru să raționalizăm apa și electricitatea, să facem duș câte doi, cum nici bolșevicii nu ne cereau, să ne întoarcem în anii dictaturii lui Ceaușescu, pentru că doar așa putem sluji un țel înalt, conform principiului că omul nu are nicio valoare, doar binele comun, de regulă al altora, contează. Mă umplu de revoltă când citesc că în numele „corectitudinii politice”, în Statele Unite sunt dărâmate statui ale unor personalități istorice, din cauză că atunci când au trăit au fost în ton cu vremurile și au avut sclavi. Da, sclavia a fost o instituție abominabilă, dar nimeni nu poate fi condamnat, dacă a beneficiat de pe urmele acesteia, atâta timp cât a fost legală. Sclavia a fost condamnată de istorie, a fost abolită, cum era și normal să se întâmple, și nu folosește nimănui redeschiderea unor răni atât de vechi și de dureroase. Sau poate folosește unor curente politice extremiste, care în numele „noii normalități” speră să adune tot mai mulți adepți pe care să-i îndobitocească, la fel cum a făcut și comunismul, pe care încearcă să-l reșapeze. De ce vor să facă asta? Unii poate de plictiseală, alții poate de amorul artei, cum se spune, iar alții din dorința de a obține controlul, control pe care într-o societate normală, cum era pe vremuri societatea occidentală, nu l-ar putea nimeni obține.

Articole asemanatoare


Scrie un comentariu

trimite