Sunt cercetate infracțiuni de aderare la un grup infracțional organizat, instigare la fals intelectual, participație improprie la fals intelectual, dare de mită, instigare la dare de mită, participație improprie la acces ilegal la un sistem informatic, participație improprie la fals informatic, uz de fals și complicitate la uz de fals.

100 de permise luate la negru

Din ancheta realizată până acum au rezultat indicii că, începând cu a doua jumătate a anului 2019 şi până în prezent, în județele Dâmbovița, Ilfov și în municipiul București, s-ar fi constituit un grup infracțional organizat, compus inițial din 9 membri (cetățeni români și străini), la care ulterior au aderat și alți cetățeni români. Într-un comunicat de presă al Poliției se arată că „până în prezent, au fost identificați peste 100 de cetățeni români, care fie ar fi obținut permise românești, fie ar fi depus documentele la autoritățile competente pentru preschimbarea permiselor obținute ilicit, o parte dintre aceștia fiind deja semnalați cu diferite încălcări ale normelor la regimul circulației rutiere.”

„În cauză, s-a reținut faptul că o parte dintre membrii grupului infracțional organizat se ocupau de intermedierea obținerii permiselor de conducere eliberate, fără îndeplinirea condițiilor legale, pe numele unor cetăţeni români, de autoritățile competente dintr-o țară africană, iar o altă parte derulau activități de recrutare a persoanelor, cetățeni români, interesați de obținerea frauduloasă a unor asemenea înscrisuri.

Prin aceste manopere dolosive, cetățeni români care nu aveau competențele necesare pentru a dobândi în mod legal, pe teritoriul României, dreptul de a conduce autovehicule pe drumurile publice, au obținut permis de conducere pentru diverse categorii, inclusiv C, D sau E”, se arată într-un comunicat de presă al DIICOT.

Cât costă un permis african

Potrivit procurorilor, persoanele interesate de dobândirea dreptului de a conduce autovehicule pe drumurile publice puneau la dispoziția membrilor grupării datele lor personale, o fotografie tip buletin (sau după caz se lăsau fotografiate de membrii grupării cu un cearceaf alb sau cu un perete alb în spate), un specimen de semnătură, precum și diferite sume de bani, de regulă cuprinse între 2000 și 3000 euro (sau echivalent în alte monede), sumele fiind expediate prin intermediul serviciilor de transfer monetar, de către membrii rețelei, care acţionau pe teritoriul țării africane. „În continuare erau întocmite în fals documentele care se circumscriu procedurii de obținere a permisului de conducere, iar cu sprijinul liderului grupării, au fost obținute permise de conducere emise de autoritățile din acest stat, dintre care o parte au fost supuse preschimbării cu permise de conducere româneşti, autentice.

Permisele de conducere emise de autoritățile competente din țara africană erau expediate către România prin intermediul unei societăți de curierat, iar cetățenii români care intrau în posesia permiselor de conducere străine obținute în mod fraudulos se prezentau la serviciile judeţene ale Direcției Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor sau la S.P.C.R.P.C.I.V. Bucureşti, unde permisele eliberate de autorităţile străine erau preschimbate cu permise de conducere românești.

Se ajungea astfel la situaţia în care date informatice nereale, care atestau aparenta dobândire licită a unor permise de conducere străine, să fie implementate în bazele de date ale Direcției Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor, cu consecința creării unor date informatice false legate de aparenta dobândire a dreptului de a conduce autovehicule pe drumurile publice. Ulterior aceste date false stăteau la baza preschimbării permiselor de conducere străine cu permise de conducere românești, rezultând un înscris autentic care nu reflecta realitatea.

Pe această cale, funcţionarii publici competenţi din cadrul Direcției Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor îşi depăşeau fără vinovăţie limitele autorizării la momentul accesării sistemelor informatice ale instituţiei şi implementării datelor nereale în bazele de date româneşti”, mai susțin procurorii.

48 de persoane duse la audieri

Acțiunile de astăzi ale anchetatorilor au vizat un număr de 48 de persoane, cetățeni români, membrii ai grupării care au sprijinit rețeaua infracțională prin efectuarea unor operațiuni de transmitere a datelor care urmau a fi înscrise în permisul de conducere și persoane care în mod fraudulos au obținut permise de conducere în mod ilegal, prin intermediul serviciilor prestate de către membrii grupării. „La sediul DIICOT – Serviciul Teritorial Ploiești vor fi conduse, în vederea audierii, un număr de 48 de persoane.

La acțiune au participat ofițeri de poliție judiciară din cadrul B.C.C.O. Ploiești, B.C.C.O București, B.C.C.O Bacău, B.C.C.O Constanța, B.C.C.O Iași, B.C.C.O Oradea, B.C.C.O Pitești, S.C.C.O. Arad, S.C.C.O. Botoșani, S.C.C.O. Călărași, S.C.C.O. Gorj, S.C.C.O. Giurgiu, S.C.C.O. Hunedoara, S.C.C.O. Ialomița, S.C.C.O. Olt, S.C.C.O. Teleorman, S.C.C.O. Vâlcea și S.C.C.O. Vaslui. Suportul de specialitate fost asigurat de Direcția Operațiuni Speciale și Unitatea Teritorială de Analiză a Informațiilor Ploiești. Acțiunea a beneficiat și de suportul jandarmilor din cadrul Grupării de Jandarmi Mobile „Matei Basarab” Ploiești și ai inspectoratelor județene de jandarmi Arad, Argeș, Bacău, Bihor, Botoșani, Călărași, Constanța, Dâmbovița, Giurgiu, Gorj, Hunedoara, Ialomița, Iași, Olt, Pitești, Teleorman, Vâlcea și Vaslui”, au ținut să precizeze procurorii.

Mai trebuie spus că în această cauză au fost întocmite până în prezent trei rechizitorii prin care au fost trimise în judecată un număr de 52 de inculpați.