„Canicula este definită ca o creştere a temperaturii zilnice cu peste 10 grade Celsius faţă de temperatura medie a zonei respective şi este o cauză importantă de morbiditate şi mortalitate, în special în regiunile cu umiditate crescută.

Valurile de căldură sunt definite de prezenţa pentru cel puţin o săptămână a temperaturilor ridicate. Cele mai multe decese au loc în prima sau a doua zi de la debutul unui val de căldură, cel mai frecvent fiind afectate persoanele peste 65 de ani.

Expunerea la temperaturi ridicate reprezintă o agresiune, un stres asupra organismului. Astfel există riscul unei deshidratări severe, agravării unei boli cronice sau declanşării unui unui atac de căldură.

Datorită temperaturilor înalte (peste 32 de grade Celsius) se produce o creştere a transpiraţiei, care are rol în reglarea termică şi care împiedică astfel supraîncălzirea corpului. Odată cu apa, organismul mai pierde şi săruri minerale şi vitamine (mai ales pe cele hidrosolubile), antrenând astfel multe consecinţe negative în desfăşurarea proceselor fiziologice”, transmit reprezentanţii DSP.

În general, principale simptome care apar în această situaţie sunt următoarele:

- oboseală fizică şi psihică;

- tulburări de ritm cardiac;

- stare de disconfort, iritabilitate, agitaţie;

- greaţă, vărsături;

- cefalee, ameţeală, lipotimie (leşin);

- dureri şi crampe musculare;

- sete accentuată;

- insomnie (care poate conduce la apatie sau stare de nervozitate);

-intensificarea simptomatologiei existente în cazul unor boli cronice (în special cardiovasculare sau psihice).

„Atacul de căldură este caracterizat prin debutul brusc (15-20 minute) al următoarelor simptome: confuzie, dezorientare temporală şi spaţială, tahicardie, comportament bizar, status mental alterat, obnubilare, comă, în acest caz, temperatura corporală depăşeşte 40 de grade Celsius. Atacul de caldură poate să apară atât la tineri, în condiţii de activitate fizică intensă la temperaturi înalte cât şi la persoane vârstnice, chiar în condiţii de repaus sau odihnă.

Dacă organismul nu reuşeşte să îşi menţină temperature în jur de 37 de grade Celsius sau pierderile de apă şi săruri nu sunt înlocuite în mod adecvat pot să apără: crampele de căldură, epuizarea, insolaţia, şocul hipertermic.

• Crampele de căldură apar la nivelul abdomenului, braţelor, picioarelor, mai ales în timpul unor activităţi fizice solicitante, când transpiraţia este abundentă.

În acest caz, măsurile care trebuie luate sunt:

- încetarea activităţii fizice şi odihna într-un loc răcoros, la umbră;

- reluarea activităţilor fizice intense după mai multe ore de repaus;

- consumarea de sucuri de fructe naturale sau de băuturi energizante diluate cu apă.

• Epuizarea datorită caniculei apare după câteva zile de caniculă şi se manifestă prin somnolenţă, senzaţie de slăbiciune şi oboseală, somn agitat, insomnie.

Măsuri de luat:

- odihna în locuri răcoroase;

- consumarea de sucuri de fructe naturale sau apă;

- dacă simptomele durează mai mult de o oră este necesar consultul medical.

• Insolaţia este dată de expunerea directă şi prelungită a capului la soare. Se manifestă prin: dureri de cap violente, somnolenţă, greaţă şi eventual pierderea cunoştinţei, febră şi uneori arsuri ale pielii.

Riscul de a face insolaţie este mult mai ridicat la copii.

Măsuri de luat:

- evitarea expunerii la soare, mai ales între orele 11-18;

- protejarea capului la plajă cu pălării, şepcuţe din materiale naturale, deschise la culoare;

- aducerea persoanei la umbră şi efectuarea manevrelor de scădere a temperaturii (se face cât mai multă ventilaţie, se udă corpul cu apă, i se dă persoanei să bea lichide).

• Şocul hipertermic reprezintă o urgenţă medicală. Apare ca urmare a incapacităţii organismului de a-şi menţine temperatura normală, aceasta crescând repede, atingând/depăşind 40 de grade Celsius.

Simptome: pielea este foarte caldă, roşie şi uscată, dureri de cap violente, dezorientare şi pierderea cunoştinţei (leşin), eventual convulsii.

Măsuri ce trebuie luate:

- solicitarea imediată a serviciului de urgenţă medicală (112);

- până la sosirea salvării, persoana trebuie adusă la umbră şi udată cu apă rece, asigurându-se o bună ventilaţie;

Fără acordarea rapidă a ingrijirilor medicale, şocul hipertermic poate fi fatal.

În cazul în care unei persoane i se face rău din cauza căldurii excesive, primul ajutor ce i se poate acorda constă în:

- aducerea şi aşezarea sa într-un loc umbrit şi răcoros, stropirea cu apă rece;

- favorizarea respiraţiei şi a circulaţiei sângelui prin descheierea nasturilor, a şireturilor, curelei, sutienului, slăbirea nodului cravatei etc.;

- administrarea de lichide, de preferinţă reci;

- solicitarea ajutorului medical .

1. Recomandări pentru populația generală:

• evitaţi ieşirile şi activitatea fizică (sport, grădinărit, munci mai grele) între orele 11-18.  Încercaţi să staţi cât mai mult în locuri răcoroase, cu umbră. Este indicat ca plimbările să se facă dimineaţa şi seara.
• dacă este necesar să ieşiţi, încercaţi să staţi sau să mergeţi mai mult prin zonele cu umbră. Protejaţi-vă capul, faţa şi ochii cu ajutorul unei pălării şi a ochelarilor de soare. Purtaţi haine de culoare deschisă, subţiri, comode; de preferat sunt cele din in şi bumbac; evitaţi-le pe cât se poate pe cele din materiale sintetice care nu permit o bună aerisire a corpului. Este bine să aveţi la îndemână o sticlă cu apă.
• consumaţi cel puţin doi litri de lichide pe zi (apă plată, apă minerală, sucuri de fructe şi legume) fără a aştepta să apară senzaţia de sete. În perioadele de caniculă se recomandă consumul unui pahar de apă la fiecare 15-20 min. Lichidele nu trebuie băute prea reci pentru că în acest caz se elimină înainte de a hidrata organismul. Foarte bune sunt ceaiurile călduţe sau la temperatura camerei, uşor îndulcite.
• alimentaţia trebuie să fie una uşoară, să conţină alimente proaspete, fără prea multe calorii. Recomandate sunt carnea slabă preparată la grătar, lactatele, cerealele precum şi cât mai multe fructe şi legume care, prin apa, sărurile minerale şi vitaminele pe care le conţin, asigură în mod constant hidratarea organismului (o doză de iaurt produce aceeaşi hidratare ca şi un pahar de apă). Evitaţi sau măcar limitaţi consumul de grăsimi şi dulciuri concentrate.
• nu consumaţi alcool deoarece acesta favorizează deshidratarea şi diminuează capacitatea de apărare a organismului împotriva căldurii. Evitaţi băuturile cu conţinut ridicat de cofeina (cafea, ceai) sau de zahăr (sucuri răcoritoare carbogazoase) deoarece acestea sunt diuretice.
• faceţi cât mai des duşuri cu apă călduţă.
• în interiorul locuinţei staţi în camerele cele mai răcoroase. Dacă nu aveţi o cameră răcoroasă, apelaţi la un ventilator sau la un aparat de aer condiţionat pentru a răcori atmosfera.
• dacă aveţi aer condiţionat, reglaţi aparatul astfel încât temperatura să fie cu 5 grade mai mică decât temperatura ambientală. Ventilatoarele nu trebuie folosite dacă temperatura aerului depăşeşte 32°C. Dacă nu aveţi aer condiţionat în locuinţă, la locul de muncă, petreceţi 2-3 ore zilnic în spaţii care beneficiază de aer condiţionat (cinematografe, spaţii publice, magazine).

1. Recomandări pentru prevenirea apariţiei de îmbolnăviri în rândul copiilor

Pentru sugari și copiii mici

• asigurarea unui ambient cât mai normal, ferit de căldură, umiditate excesiva şi curenţi de aer,
• sistemul de alimentaţie avut până în acel moment nu trebuie modificat prin introducerea de alimente noi în această perioadă,
• se va realiza hidratarea corespunzatoare, iar pentru sugari mama va alapta ori de cate ori sugarul solicită,
• copilul va fi îmbracat lejer, cu hăinuţe din materiale textile vegetale comode,
• nu va fi scos din casa decât în afara perioadelor caniculare din zi,
• copiii vor primi apă plată sau apă cu proprietăţi organoleptice corespunzatoare, ceai foarte slab îndulcit, fructele proaspete vor fi bine spalate,
• mamele care alapteaza trebuie sa se hidrateze corespunzator cu apă plată sau apă cu proprietăţi organoleptice corespunzatoare, ceai slab îndulcit, sucuri naturale de fructe făcute în casă fără adaos de conservanţi. Se va evita în acelaşi timp consumul de cafea sau alcool şi vor avea grija să menţina o igiena riguroasa a sânului şi evident igiena general,
• la cel mai mic semn de suferinţă al copilului sau mamei, aceştia se vor prezenta la medicul de familie care va decide conduit terapeutică sau la cea mai apropiată unitate sanitară,
• atenţie deosebită se va acorda condiţiilor de igiena atât pentru copil cât si pentru mama. Mama se va îngriji de igiena riguroasă a pielii ei şi a copilului; şi în acest sens copilul va fi îmbaiat cel puţin o data pe zi, şi obligatoriu seara la culcare iar în restul timpului se va face toaleta locală ori de cate ori este nevoie,
• copiilor preşcolari li se vor face duşuri cu apă la temperature camerei.

Pentru copiii aflaţi in tabere

• se vor asigura condiţii corespunzatoare de cazare,
• alimentele trebuie să respecte riguros normele de igienă şi să fie proaspete,
• se va avea grija de hidratarea corespunzatoare a copiilor,
• copiii vor fi supravegheaţi, iar locul de joacă va fi amplasat la umbra. Joaca/activitățile  în aer liber se vor desfăşura în afara orelor de caniculă, copiii având capul protejat de pălăriuţe,
• scăldatul, acolo unde e cazul, va fi făcut sub absoluta supraveghere a însoţitorului.

1. Recomandări pentru persoanele vârstnice şi cu afecţiuni cronice

• crearea unui ambient care să nu suprasolicite capacitatea de adaptare a organismului,
• hidratare corespunzatoare cu apă plată sau apă cu proprietăţi organoleptice corespunzatoare, ceai slab îndulcit, sucuri naturale de fructe şi legume făcute în casă făra adaos de conservanţi,
• alimentaţia va fi predominant din legume si fructe proaspete,
• se vor consuma numai alimente proaspete din magazinele care dispun de instalaţii frigorifice funcţionale de păstrare a alimentelor. Se va evita consumul alimentelor uşor perisabile.
• este interzis consumul de alcool şi cafea în timpul caniculei,
• se va evita circulaţia în perioadele de vârf ale caniculei, sau dacă este absolut necesar se va folosi îmbrăcăminte uşoară din material vegetale(bumbac, in) precum şi pălărie de protecție pe cap, ochelari de soare,
• persoanele care suferă de anumite afecţiuni îşi vor continua tratamentul conform indicaţiilor medicului. Este foarte util ca în aceste perioade, persoanele cu afecţiuni cronice, cardio-vasculare, hepatice, renale, pulmonare, de circulatie, mentale sau cu hipertensiune să consulte medical currant în vederea adaptării schemei terapeutice la condiţiile existente,
• menţinerea cu rigurozitate a igienei personale, efectuarea a câte 3 – 4 duşuri pe zi.

1. Recomandări pentru persoanele care prin natura activităţiilor depun un efort fizic deosebit

• aceştia vor încerca dozarea efortului în funcţie de perioadele zilei încercând să evite excesul de efort în vârfurile de caniculă. Dacă valorile de căldură sunt foarte mari se va proceda la stoparea activităţii,
• se va asigura hidratarea corespunzatoare cu apă minerală, apă plată sau apă cu proprietăţi organoleptice corespunzătoare, ceai slab îndulcit, sucuri naturale de fructe şi legume făcute în casă,
• este total contraindicate consumul de cafea şi alcool în această perioadă,
• utilizarea unui echipament corespunzător, din material vegetale şi echipament pentru protejarea capului de efectele căldurii excesive”, mai spun reprezentanţii instituţiei.