Mulți europeni încă nu sunt siguri de ceea ce înseamnă cu adevărat „organic”. Este natural? Nu conține pesticide? E cultivat pe plan local, „în fundul curții”?

Ei bine, nu exact. Iată câteva dintre condițiile pe care trebuie să le îndeplinească produsele alimentare pentru a fi considerate ecologice în UE.

Fără îngrășăminte sintetice

Îngrășămintele naturale, cum ar fi compostul și derivații de alge marine, sunt esențiale pentru menținerea solului fertil și sănătos. Deci, alimentele organice trebuie cultivate cu aceste produse, decât cu îngrășăminte sintetice care sunt utilizate în agricultura convențională și care tind să fie fabricate din ingrediente chimice mai dure, inclusiv compuși de azot, fosfor și potasiu.

„Agricultura ecologică îmbunătățește structurile și calitatea solului și îmbunătățește biodiversitatea. Studiile au arătat că agricultura ecologică prezintă cu 30% mai multă biodiversitate în câmpuri”, explică Elena Panichi, șef de unitate la DG Agricultură și Dezvoltare Rurală (DG AGRI).

Fără pesticide

Fermierii trebuie să lupte împotriva buruienilor și dăunătorilor. Fermierilor care au culturi organice li se permite să folosească pesticide derivate natural, fabricate din plante, animale, microorganisme sau minerale.

„Aceste substanțe chimice sunt de origine naturală. De exemplu, uleiurile esențiale, extractele de plante, care sunt enumerate în regulamentul relevant și sunt autorizate, în urma unui proces care implică un comitet științific pentru a evalua efectul asupra mediului”, spune Panichi.

Fermele organice au, de asemenea, tehnici precum rotația culturilor sau plantarea diferitelor culturi pe același teren, pentru a ajuta la prevenirea bolilor transmise de sol.

Prădătorii naturali, precum gărgărița, pot fi, de asemenea, o metodă eficientă de combatere a dăunătorilor.

Cu toate acestea, este important să ne amintim că doar pentru că ceva este „natural”, nu îl face automat inofensiv nici pentru oameni, nici pentru mediu.

Fără culturi modificate genetic

Pentru a fi certificate ca „organice”, alimentele nu pot conține produse obținute din culturi modificate genetic. Această regulă este aceeași pentru carnea organică și alte produse pentru animale. În plus, animalele trebuie crescute cu hrană 100% organică.

Antibioticele ca ultimă soluție

Animalele pe care le mâncăm sau ale căror produse le consumăm trebuie să fie păstrate fără boli. Mulți fermieri tradiționali folosesc în mod obișnuit antibiotice pentru prevenirea bolilor. Acestea pot ajunge în lanțul alimentar.

Antibioticele excesive nu sunt bune pentru oameni sau animale, deoarece pot duce la crearea superbacteriei. Rezistența antimicrobiană este o preocupare globală. În fiecare an, aproximativ 33 000 de persoane mor în UE, din cauza infecțiilor cauzate de bacterii rezistente la antibiotice.

În fermele ecologice, utilizarea antibioticelor este sever restricționată. Fermierii controlează bolile prin limitarea numărului de animale pe care le cresc și folosind metode precum o dietă sănătoasă pentru animalele lor. Li se permite să utilizeze antibiotice numai atunci când este absolut necesar pentru sănătatea unui animal, pentru a evita suferința și când remediile naturale, cum ar fi medicamentele fitoterapeutice și homoeopate, nu sunt eficiente.

„Dacă în agricultura convențională, uneori antibioticele sunt administrate ca instrumente preventive, în cea organică antibioticele pot fi administrate în ultimă instanță dacă nu există alte metode de intervenție. În mod normal, standardele mai ridicate de bunăstare a animalelor aplicate în agricultura organică țin deja animalele în o stare mai sănătoasă care împiedică utilizarea antibioticelor ”, explică Panichi.

Cu toate acestea, studiile au arătat că utilizarea antibioticelor în ferme este în declin. Vânzările de antibiotice pentru animale au scăzut în UE cu peste 34% între 2011 și 2018.

Bunăstarea animalelor

Fermierii eco trebuie să asigure condițiile de mediu necesare animalelor pentru a-și exprima comportamentul natural, cum ar fi spațiul adecvat în aer liber. Acest lucru nu este obligatoriu în agricultura convențională. Există reguli suplimentare, cum ar fi interzicerea ținerii animalelor în cușcă sau a mutilării, cu excepția cazului în care este absolut necesar din motive de sănătate.

Ce nu înseamnă „organic”

Cultivate pe plan local

Europenii sunt al doilea mare consumator de produse organice din lume. Oferta locală nu poate satisface cererea încă, astfel încât sunt importate un număr mare de produse ecologice. China, Ucraina, Republica Dominicană și Ecuador sunt principalii parteneri comerciali ai UE pentru importurile de alimente ecologice.

Ambalaje „verzi”

Cuvinte precum „natural”, „verde” sau „eco” de pe etichete și ambalaje nu înseamnă neapărat că un produs este organic.

Sănătos

Există o gamă largă de produse organice pe rafturile supermarketurilor, de la burgeri la pizza, de la brânză la vin. Implicațiile pentru sănătate ale consumului de grăsimi în exces, sare sau zahăr nu dispar doar pentru că un produs alimentar este organic. Prea multă grăsime, sare și zahăr este încă un rău pentru tine, indiferent dacă este organic sau nu.

Cum poți fi sigur că mâncarea „organică” pe care o cumperi este de fapt ecologică?

Cea mai viabilă modalitate de a ști dacă un produs este organic este dacă are logo-ul oficial al UE.

Frunza albă pe un fundal verde înseamnă că au fost respectate normele UE privind producția, prelucrarea, manipularea și distribuția și că produsul conține cel puțin 95% ingrediente organice. Această siglă poate fi utilizată numai pe produsele care au fost certificate de o agenție sau organism de control autorizat.

Unele țări și-au creat, de asemenea, propriile logo-uri organice. Acestea sunt opționale și complementare frunzei UE.

Noile reguli din 2022

Regulile UE privind producția ecologică se vor schimba în curând. În 2022, Europa va avea legislație cu controale mai stricte. Panichi crede că va aduce o „îmbunătățire substanțială” sectorului organic. „Trebuie să avem în vedere că noua legislație organică nu este o revoluție, ci este o evoluție a legislației organice care a început în ultimii ani și care a continuat să evolueze împreună cu sectorul”.

Noua legislație va armoniza normele pentru producătorii din afara UE și producătorii din UE. De asemenea, va simplifica procedurile pentru fermele mici pentru a atrage noi producători, datorită unui nou sistem de validare a grupului. Se așteaptă ca lista alimentelor organice să crească, cu adăugarea de produse precum sare și plută. Posibilitatea certificării insectelor ca organice este de asemenea așteptată în reguli.

Care este viitorul produselor organice?

„Suprafețele din Europa sunt în creștere sau la fel de bine ca în întreaga lume și cresc într-un ritm rapid”, spune Panichi. Ca parte a strategiei sale „Farm To Fork”, UE s-a angajat să crească producția ecologică, cu obiectivul ca 25% din toate terenurile agricole să fie utilizate pentru agricultura ecologică până în 2030. În 2019, aceasta era de numai 8%.

Până în 2030, Europa își propune, de asemenea, să reducă cu 50% utilizarea substanțelor chimice dăunătoare și a pesticidelor periculoase.

Cumpărarea de alimente ecologice încă reprezintă un obicei prea scump pentru mulți. Unul dintre principalele obiective ale „Farm To Fork” este de a face alimentele sănătoase și durabile mai accesibile și mai accesibile tuturor europenilor. Un studiu efectuata în Franța în 2019 arată că un coș de opt fructe organice și opt legume organice este, în medie, de două ori mai scump decât un coș de produse neecologice.

Sursa: realitatea.net