Partea I-a

Canalul Morilor din județul Arad, construcție hidrotehnică UNICAT în Europa și nu numai, operă de artă și monument antropic, trebuie să existe întru vecie, așa cum au stipulat creatorii acestei opere, în art. 3 din Convenția semnată în 15 iulie 1842, la Arad.

Pledoaria mea începe cu 9 iulie 1836.

Pentru întâia oară, clinchetul clopoțelului la coșul morii, a răsunat la prima moară situată pe linia Canalului Morilor, Moroaca Buteni, prevestind o viață lungă.

În aval de Moara Buteni, în aceeași zi au început să macine încă două mori: Bârsa și Aldești.

Lucrările de construcție la linia Canalului, au început în octombrie 1833, începând cu Priza de captare a apei din râul Crișul Alb, continuând cu săpăturile la linia Canalului și a Morilor. În anul 1835 au început și lucrările de regularizare a albiei Crișului Alb, în locurile unde linia Canalului trasată în 1832, era foarte aproape de albia Crișului Alb.

Soarta este crudă sau ironică! Întâia Moară construită pe linia Canalului, a fost și ultima, la care s-a mai auzit clinchetul clopoțelului. A fost bocetul absurd la trecerea în neființă a suratelor sale, în august 2003.

Precizări

Pe linia Canalului au fost construite 13 (treisprezece) mori, care au funcționat chiar dacă unele mai puțin (vezi Șiclău și Pilu-Vărșand). Este foarte adevărat că planul inițial prevedea construcția a 15 (cincisprezece) mori, dar din motive financiare, două locuri de moară: Săcești și Moroda, au rămas fără construcții. De subliniat este faptul că aceste locuri de moară au fost grevate de aceleași obligații reieșite din Cheea de proporționalitate, dar având aceleași drepturi (voturi) la dezbaterea problemelor și a deciziilor luate în cadrul Adunărilor Generale ale Societății Canalului.

Așa cum arătam mai sus, construcția Canalului a început deasupra localității Buteni (cca 1,5 km.), cu Priza de Captare, care prin cele patru stăvilare transvazează și încă mai aducționează apa din râul Crișul Alb. Apa din albia Canalului curge gravitațional. Canalul este situat pe latura stângă a Crișului Alb, sub forma unui S foarte alungit. Apa este readusă în albia Crișului Alb, după un parcurs de 92 km., deasupra localității Vărșand. Am mai spus-o verbal sau în scris. Canalul este Unic, nu poate fi administrat, exploatat sau întreținut pe segmente. Cifrele care mai apar prin presă sau alte mijloace de comunicare (audio, TV, facebook), de: 75 km, 77, 077 km, 82 km nu fac decât să creeze valuri, că dă bine!

Lucrările de proiectare și construcție a Canalului, precum și cele de regularizare a râului Crișul Alb, au fost conduse de ing. Beszédes Jozséf, care a fost și directorul Societății Canalului până la moartea sa în 21 februarie 1852. Albia Canalului trebuia să asigure transportul unui volum de apă de 2,5m/s.

Linia Canalului nu a fost o lucrare tehnică de regularizare a cursurilor de apă. Aceste lucrări se făceau cu sprijinul financiar al statului.

Efortul financiar la lucrările de construcție a Canalului, a fost suportat de domnii de pământ care și-au pus semnătura pe Actul de Asociere, parafat cu „subscrierile mânei noastre și cu sigiliul viu al nostru” Arad, 30 iunie 1883, art. 13și Convenția semnată la Arad, 15 iulie 1842, art. IX.

Jozséf Anton Ioan de Habsburg de Lorena (1776-1847) a fost înscăunat Palatin al regatului Ungariei, la vârsta de 20 de ani, rang pe care îl va păstra până la moartea sa în 1847. El a fost personajul providențial care a patronat construcția Canalului Morilor, iar ca o răsplată, Canalul a primit numele de Jozséf Nádor (Palatin) – Malom Csátorna.

Importanța Morilor în vremea Palatinului Jozéef este grăitoare, prin existența Camerei Morilor, care a fost trecută sub tutela sa, începând cu anul 1834.

În anul 1925 într-un raport transmis Ministerului Agriculturii și Domeniilor București, se cerea sprijinul și aprobarea în reconstruirea unui zăgaz modern ... „aprobarea propunerii nu poate să fie respinsă de către Minister, deoarece amânarea, eventual suspendarea acestor construcții, ar atrage după sine sistarea definitivă al unui ram de mare importanță”, din județul Arad. Statul era membru al Societății Sindicatului Morilor, prin întăbularea a două mori, Nădab și Șiclău.

Rolul Canalului

În decursul vremii a fost multiplu. Enumăr principalele argumente în buna funcționare.

1. Rolul hidraulic și hidroenergetic. Aducerea apei la roata morii și dezvoltarea unei puteri energetice, care să pună în mișcare organele morii.

În 5 noiembrie 1840 apa în albia Canalului a curs pe întreaga lungime, mânând roțile a 13 mori, toate prevăzute cu zbaturi. În timp s-au modernizat.

2. Rol de desecare art. 12 din Contractul de asociere

3. Rol de irigare a terenurilor cultivate cu legume și zarzavaturi. Primele cereri au fost depuse în anul 1924.

Astăzi aria suprafețelor ce necesită irigarea legumelor și zarzavaturilor, a crescut foarte mult. Necesarul de apă la irigații și piscicultură depășește volumul de apă transportat în albia Canalului.

Notă! Apa dirijată pentru grădinărit, o preia solul cultivat. Irigarea trebuie făcută în mod rațional și controlat, astfel încât, toți utilizatorii să aibă apă.

4. Rol de colector al apelor pluviale din arterele hidrografice mici ce vin din partea N.V. a Dealurilor Zărandului de la Buteni până la Ineu (30 km.). Totalitatea acestor bazine hidrografice ocupă o suprafață de 122 km².

Pe parcursul zonei de deal lungă de 30 km, existau (la începuturi) 15 pâraie, 5 lacuri, 25 deschideri și funcționau 7 mori. Aceste deschideri sunt fante, deschideri, deversoare, tăiate în malul drept al canalului pentru evacuarea gravitațională a supraplinului apei din Canal, în canalele colectoare care se varsă în Crișul Alb.

5. Rolul de apărare contra viiturilor de pe Crișul Alb este intrinsec. Morile de apă scoase din albia Crișului, inclusiv pragurile lor de captare a apei, erau adevărate stavile în calea viiturilor, în plus, contribuiau la colmatarea albiei Crișului.

6. Rol piscicol. Prima pescărie a lui Gh. Dumitru din Pâncota, în suprafață de 33 jug. cad.  (la Seleuș), apare în 1935. Ele s-au înmulțit an de an, pentru ca în anii 80 (sec. XX), suprafața luciurilor de apă estimat să ajungă la 785 ha. Astăzi suprafața trece de 1.000 ha. luciu de apă.

Înarticularea prin lege a „Contractului de Asociere a Acționarilor încheiat în legătură cu Canalul de moară Coborâtor din Crișul Alb, Tras în Comitatul Nobiliar Arad” și „Statutele Sindicatului Canalului de Mori al Crișului Alb din județul Arad”, precum și Cutumele transmise prin deciziile Adunărilor generale ale Societății Canalului, deobligă pe proprietarii de eleștee care se alimentează din albia Canalului Morilor să readucă în matca Canalului supraplinul de apă.

7. Rol de alimentare cu apă a orezăriilor, dar numai o perioadă scurtă. Primele orezării apar în 1939. Cultura orezului a dus la degradarea terenului prin sărăturare.

8. Rol militar. Septembrie 1944. Armatele hortiste sprijinite de trupele germane, au dus lupte grele pentru a cuceri Cetatea Ineu. Școala de Ofițeri Rezervă Infanterie nr.6 Ineu, care a luat ființă în 10 iulie 1943, s-a umplut de glorie apărând trecătoarea de la Mocrea, care deschidea drumul spre Târnova – Șilindia – Cuied – Buteni. Albia Canalului ce șerpuiește pe sub poalele Dealului Mocrea, a fost folosită ca relief antropic. În 16 septembrie 1944 elevii acestei Școli au respins două atacuri puternice ale inamicului, folosind cu inteligență formele de relief.[1]

Utilitatea Canalului Morilor în acest secol XXI, deceniul al doilea, poate fi regândită și adaptată vremurilor în care trăim. Totul depinde de oamenii care vor conlucra pentru îndeplinirea acestui obiectiv. Implicarea majoră a Administrațiilor locale a (primăriilor) vicinale Canalului, este subînțeleasă. O întrebare care poate părea retorică! Dezvoltarea localităților care au beneficiat de binefacerile Canalului (a apei), ar fi parcurs același drum? Nu în ultimul rând, Instituțiile Statului să-și asume obligațiile și responsabilitățile, față de această operă monumentală care străbate județul Arad de la Est la Vest. Apa este elementul vital al vieții!

Contractul de asociere este Testamentul lăsat moștenire de creatorii acestei construcții hidrotehnice Unicat. Litera documentelor transcende orice altă interpretare!

Mai aduc în discuție o realitate dureroasă! Calea de acces, acel drum agricol existent din timpuri imemoriale, pe lângă malurile construite (deponii) ale canalelor, sau pe lângă malurile râurilor, indiferent de locația lor. Șanțurile de colectare a apelor pluviale de la baza malurilor Canalului, sau a apei de la infiltrațiile din albia Canalului, precum și căile de acces, au fost trecute la index. Dacă un mal al Canalului ar ceda, care ar fi urmările?

Întrebările nu sunt ale mele! Apele din albia Canalului în susurul lor murmurat, trist și dureros, mi-au șoptit scrierea acestor rânduri, rugându-mă să nu uit: „Cântecul de lebădă al  „Moroacăi Buteni”.”

Canalul și Morile de pe linia lui, sunt un tot unitar, au primit viață și au dat viață, iar autorului acestor rânduri i-au transmis întreaga tristețe a unor personaje la final de carieră.

Datele sunt luate din lucrarea monografică a Canalului Moilor.

Aurel Dragoș - istoric

Iunie 2019

(va urma)