Bîrzava este atestată documentar la 1471, iar denumirea Bîrzava este de origine dacică, vatra satului era în trecut pe valea Bîrzavei la aproximativ 18 kilometri, la Piatra Păcurarului, zona Bîrzavei fiind locuită și în epoca pietrei.

Satul Bătuța este atestat documentar în 1851, Căpruța și Monoroștia în 1350, Dumbrăvița în 1471, Groșii Noi în 1515, Lalașinț 1585, iar Slatina de Mureș în 1439. La 1554 satele de pe Valea Mureșului erau sub ocupație turcească, apoi la 1688 Lipova intră sub dominație Habsburgică și satele de pe Valea Mureșului la fel.

În anul 1851 la Bîrzava trăiau 1421 de locuitori, iar prima școală se înființează în 1791. Această comună frumoasă cu un trecut tumultos este o comună care are potențial turistic și frumuseți naturale de excepție, cum este Rezervația Naturală Silvică de la Runcu-Groși sau zona fosilieră de pe valea Monoroștiei și nu trebuie uitată nici bisericuța de lemn de la Groșii-Noi construită la 1807, o perlă a comunei care încă se păstrează destul de bine.

O altă curiozitate turistică este bacul cu care se trece rîul Mureș. Fiind o comună întinsă este mai greu de administrat, totul împlică cheltuieli în plus. Acest lucru nu a împiedicat investițiile în comună ba din contră  s-au făcut investiții majore , iar despre acest subiect am discutat cu primarul comunei, Gabriel Faur.

L-am întrebat ce proiecte și investiții a făcut în ultimul timp pentru comunitate, știindu-l un om foarte energic și mi-a răspuns bucuros că de curînd a semnat un contract cu AFIR pentru un mare proiect.

,,În data de 17.11.2016 am semnat cu AFIR, un contract pentru modernizarea drumului DC 79 Căpruța-Dumbrăvița-Groșii-Noi, cu o lungime de 10 kilometri, în valoare de un milion de euro. Durata maximă de execuție este de 36 de luni, iar acum urmează procedura de licitație sperînd ca din primăvară cînd va fi timp favorabil să demareze lucrarea de asfaltare. Am mai depus și la Ministerul Dezvoltării încă două proiecte de modernizare și dotare a școlii generale din Groșii Noi, iar la  Lalașinț pentru școala geneală și grădiniță. Tot la AFIR am depus un proiect pentru modernizare și dotarea Căminelor Culturale din Căpruța și Lalașinț. Aici la dotări vor intra costume populare specifice zonei, pentru ansamblul de dansuri, un cort mare și o scenă mobilă. Acest proiect este declarat eligibil, urmînd ca pînă la finele anului să semnăm contractul de finanțare. Momentan avem alte lucrări, se regularizează șanțurile să nu mai avem probleme cu apa, și tot acum se pune piatră pe străzi și pe drumurile din comună spre Groșii Noi. În vară am finalizat sala festivă de la Monoroștia, am amenajat zona centrului civic din Bîrzava și am ridicat un gard nou cu stîlpi zidiți la Căminul Cultural și biserica ortodoxă. Urmează și un nou proiect cultural pe care dorim să-l punem în aplicare în parteneriat cu Primăria și comuna Brazii, comuna Vărădia de Mureș și comuna Săvîrșin, fiind vorba de o Nedee sau Rugă, cum se spune în Banat, care să fie o punte de colaborare culturală între Valea Crișului Alb și Valea Mureșului. Acest eveniment pe care dorim să-l demarăm începînd de anul viitor, este inițiativa domnului primar Ioan Vesa, primarul comunei Brazii, iar locația va fi în poiana ,,Săgișor,, la ieșirea din Mădrigești spre Slatina de Mureș, într-un cadru natural deosebit de frumos dorindu-se promovarea tradițiilor, a portului popular atît de pe partea Mureșului cît și a Crișului Alb. Este frumos să vedeți costume populare  și obiceiuri frumoase de pe ambele văi” a încheiat primarul Gabriel Faur.

Am stat de vorbă și cu domnul Popovici Vladimir Adinel, consilier local (Bârzava) despre investiții realizate în comună în ultima perioadă.  ,,S-au făcut investiții în modernizare de drumuri comunale  cum este cel de la Bârzava- Monoroștia, în lungime de șapte kilometri, acum mai fiind încă în lucru rigolele și podețele, un proiect inițiat de domnul primar, pe care noi consilierii l-am votat așa cum este normal, fiind vorba de un lucru util comunității. De asemenea în vară am inaugurat o sală festivă la Monoroștia, dar care poate fi folosită și de bârzăveni fiind aproape de șosea. De asemenea s-au făcut igienizări în cămine culturale, în toate școlile inclusiv la cele conservate și nefuncționale precum și în grădinițe.”a declarat Popovici Vladimir Adinel.

Din punct de vedere turistic, comuna Bîrzava este foarte frumoasă cu un potențial turistic de excepție și dacă ar fi să mergem pe Valea Bîrzavei în sus veți avea parte de un peisaj de vis. Urmînd firul văii ajungeți la frumoasa cabană silvică BABINA, o clădire veche dar frumos restaurată, iar de coborîți mai jos pe partea stîngă peste vale veți vedea falnicii brazi care străjuiesc troița ridicată de cel care a fost șef de Ocol Silvic la Bârzava în anii 1930-37 Vasile Cotta.

Vasile Cotta a fost unul dintre cei mai renumiți silvicultori din România, care de altfel este și părintele vînătorii din România, Vasile Cotta a scris cartea „Vînatul”, dar și alte cărți cu subiect de vînătoare și silviultură. Pe atunci un tînăr inginer, domnul Vasile Cotta ajunge Șef de Ocol Silvic la Bîrzava în 1930, iar din cele ce mi-au fost spuse, dînsul se pare că și-a adus contribuția la ridicarea bisericii ortodoxe din Bîrzava, mai precis lemnul pentru biserică a fost donat de Ocolul Silvic Bârzava sub conducerea dînsului.

Prin anul 1936 undeva în pădure a avut loc un incident cu braconierii care l-au amenințat cu moartea, dar a scăpat ca prin urechile acului, mulțumind lui Dumnezeu și în amintirea acestui fapt și spre mărirea lui Dumnezeu a ridicat pe locul respectiv o troiță.

Nu știu dacă urmașii domnului Vasile Cotta cunosc povestea troiței și  ceea ce s-a întîmplat sau mai bine zis ce se putea întîmpla, pentru că a scăpat cu viață, însă cert este că troița a fost ridicată pe locul unde dînsul s-a întîlnit cu acei braconieri și ulterior a fost mutată pe actualul amplasament.

Brazii au fost plantați prin 1977 de brigadierul silvic de atunci, domnul Drăgan. Este o splendoare să petreceți o zi de vară pe Valea Bîrzavei în răcoarea dimineții, în liniște și armonie cu frumoasa pădure de aici. Am mers mai departe pe valea Monoroștiei, puțin mai sus pe vale și la fel, priveliștea este deosebită.

Aici găsim două cabane într-o poiană largă, iar sub margine de pădure mi-a fost dat să văd o turmă de porci de casă la o frumoasă gospodărie lîngă una din cabane. Nu mai văzusem turme de porci libere în pădure de peste 20 de ani, dar iată că încă se mai păstrează acest obicei, deși din păcate tot mai rar. Țăranul Român este descurajat de stat să producă și așa au dispărut miile de capete de animale care erau odată pe Valea Crișului și a Mureșului.

Împreună cu prietenul meu „Șeriful” care mi-a fost ghid și cu Marian, șoferul nostru, am urcat la Zona Fosilieră – Monoroștia un loc unicat în județul Arad, un loc care merită văzut de turiști, ușor accesibil cu orice mașină. Merită de altfel văzută toată zona, așa că ne-am continuat drumul și iată-ne de la Căpruța spre Dumbrăvița și apoi spre Groșii Noi, un loc încărcat de frumos.

Peste tot în comună omul trăiește în armonie cu natura, cu pădurea care este aproape peste tot strajă peste sate, ceea ce dă un aspect plăcut acestor sate liniștite. La Groșii Noi am vizitat biserica de lemn, una dintre cele mai frumoase și bine păstrate biserici de lemn din județul Arad. A fost ridicată în anul 1807 pe un dîmb în mijlocul satului pe fundație de piatră, cu tălpi din lemn masiv cioplite cu barda cu șindrilă de gorun să reziste la intemperii, iar în interior încă se mai păstrează picturile de atunci.  

Am vizitat și biserica actuală prin amabilitatea părintelui paroh din Groșii Noi. Următorul punct în drumul nostru a fost Rezervația Naturală Runcu de la Groșii Noi, de asemenea loc unic în județul Arad. Înființată în 1965, rezervația este așezată în bazinul văii Groșilor la o altitudine cuprinsă 350-623 de metri, fiind alcătuită în majoritate din arborete de fag (Fagus sylvatica) și gorun (Quercus petraea).

La început era un nucleu de 27,7 de hectare, iar în prezent rezervația are 261,8 de hectare și este străbătută de pîrîul Runcu și Polom. Aici există fagi cu diametrul de 1,50 m, undeva mai sus la limita cu Păiușeniul. Cel mai înalt și mai bătrîn gorun are 42,3 de metri și aproximativ 280-300 de ani, avînd diametrul de 98 centimetri.

Nimic nu se mișcă în acastă rezervație, totul rămîne așa cum Dumnezeu a lăsat. Ca unul care am absolvit și o școală silvică desigur că am văzut diferit acest loc față de un turist de la oraș, dar cu siguranță merită văzută rezervația și nu întîmplător este și în itinerariul turistic al comunei Bîrzava.

Am coborît din rezervație cu o bucurie în suflet  , bucuria de a vedea locuri frumoase, de a revedea codrul atît de drag mie, de a revedea oameni pe care nu i-am văzut poate de cîțiva ani și așa am ajuns și la domnul consilier Ion Păcuraru din Groșii Noi, care ne-a invitat în casă la o țuică, după care ne-am continuat drumul spre Căpruța pentru a trece cu Bacul apa Mureșului spre Lalașinț.

A fost o experiență frumoasă, am văzut cum se trece în cîteva minute Mureșul pe celălalt mal fără motoare , doar din forța apei , așa cum o fac localnicii de sute de ani, a fost ca o reîntoarcere în timp. Ne-am întors pe malul drept, la Căpruța, urmînd a-mi lua rămas bun de la prietenii mei și de la frumoasele plaiuri ale comunei Bîrzava, cu gîndul de a reveni atunci cînd va înverzi pădurea, cînd păsărelele își vor cînta trilurile în diminețile pline de mireasma florilor de primăvară , iar natura va prinde din nou viață. Cu siguranță va fi splendid pentru a petrece o noapte pe Valea Bîrzavei la o cabană!