Vremea Romania, Arad -6°C

Stiri Arad

”Balta Albastră”, un alt colț de Rai al Pădurii Vladimirescu

”Balta Albastră”, un alt colț de Rai al Pădurii Vladimirescu
Comentează 1

Bogdan Cioară , pescar devotat meseriei, a organizat vineri, 29 iulie, o nouă ediție a Cupei Presei la pescuit. De fiecare dată găsește locații desprinse din vis. Nu am mai fost la ”Balta Albastră” de pe vremea TV . Intersat ,când , împreună cu prof. Dorel Sibii, realizatorul emisiunii ” Peștele” cutreieram Valea Mureșului și bălțile din jurul Aradului pentru a găsi teme pentru emisiunea lui.
Am regăsit ” Balta Albastră” , nu virgină ca în anii 90 , ci îngrijită și pregătită pentru iubitorii pescuitului de către administratorul ei, Sorin Brădean.
Cinci reprezentanți ai presei arădene împreună cu maestrul bucătar am coborât uneltele din mașini, vineri dimineață la ora 7 și ne-am ocupat locurile pentru startul de la ora 8 .Fiecare și-a etalat arsenalul de undițe, unele super performante, altele mai rudimentare, secrete la momeli etc.Până la ora 10, nimic... și.....și....s-a făcut ora 10 , iar juvelnicile noastre stăteau goale cu gura căscată , așteptând prada. Denis Rotariu scoate un sunet ciudat când vede că de cârligul lui s-a agățat primul pește ( dacă poate fi numit așa), un țâr de un centimetru , mai mic decât cârligul în care s-a agățat. Vine și al doilea, puțin mai mare, dar tot la Denis.
Mie mi se -ncurcă nailonul, acul și pluta la bățul de mână, dar prietenul meu Muscă își calcă pe orgoliu și-mi repară undița. La cea de fund....nicio trăsătură. Bogdan Cioară și ” Minerul” ( Radu Nica), reprezentantul ziarului Sportsin.ro , și-au etalat degeaba momelile , ” artileria grea” a bețelor că...nimic...
Văzând că viermișorii nu au nicio trecere la carași, eu am schimbat meniul, trecând pe pâine și mai târziu pe niște râme ” somaleze” primite de la Vio Muscă. Rezultatul, 4 carași.
Puțin mai târziu îl aud pe Viorel că strigă : ” Vreau Poză, Vreau Poză!, și scoate din apă un crap frumușel de 750 de grame.Singurul.
Pe mine mă trec gânduri de tot felul. ” Oare câți carași mai trebuie să prind ca să ajung la 750 de grame ale crapului lui Muscă?”, ” Doamne dă să nu mai prindă Vio nimic”...și altele de acest gen.
Între timp văd pe cozorocul șepcii mele cu Real Madrid o omidă. De unde o fi venit, habar nu am. O prind și o sacrific pe acul bățului meu de mână. Nu trec nici 30 de secunde și pluta mea dispare sub apă. Un caras deosebit a înghițit-o și apoi a luat loc în juvelnicul meu încăpător. La 7 carași a sunat cronometrul lui Bogdi Cioară pentru scoaterea bețelor din apă, iar carașii mei nu au putut depăși cele 750 de grame ale obezului crap al lui Muscă Viorel.
Și medalia de argint e valoroasă , mai ales când ai concurență de bețe de milioane.
A urmat festivitatea de premiere, desfășurată în aburii aromelor venite de la ceaunul cu bunătăți pregătite de maestrul Eugen.
Cu burțile pline și cu juvelnicile aproape goale ne-am pregătit de plecare, dar cu cozile ochilor spre un pescar de pe malul celălalt care tocmai scotea un crap de aproape 3 kilograme. Dar măcar ăla nu avea gustul bunătăților ceaunului lui Eugen Fabian pe limbă. Sâc!
Mulțumim Bala Albastră, mulțumim, Sorin Brădean! Mulțumim Adi Petrișor pentru premii și pentru sfaturi!

Foto: Viorel Muscă

Galerie foto (43)

Articole asemanatoare


Scrie un comentariu

trimite