Precizez dintru început că întâlnirea cu prof. Mirela Mureșan, în vederea elaborării acestui articol, a constituit pentru mine o profundă „descoperire”. O cunoșteam încă din anul 1990, când o anunțasem printr-un telefon că a obținut cea mai mare medie la concursul de titularizare în Arad, optând pentru prestigiosul liceu „Moise Nicoară”, unde a fost vreme de 27 de ani profesor de limba și literatura română. Mirela Mureșan a fost și rămâne un lider de opinie, recunoscut ca atare de comunitate, fără să fi acceptat vreodată un post într-o ierarhie, oricare ar fi fost aceasta. Știam că este inteligentă, „tobă de carte”, riguroasă, necruțătoare cu impostura, neinteresată să-și susțină un doctorat, cu toate că „am presat-o” mulți ani în acest sens.

Sunt sigură că foarte mulți arădeni, și nu numai, au auzit sau o cunosc sau au colaborat cu prof. Mirela Mureșan, dar sunt tot atât de sigură că foarte puțini îi cunoaștem, cu adevărat, contribuțiile-i de excepție:

1. A fost șefă de promoție a tuturor liceelor arădene, în anul 1976.
2. A absolvit, în anul 1980, la Universitatea „Babeș-Bolyai”, Facultatea de Filologie, secția română-latină, cu prima medie după cea a „șefului” de la UTC, fiind repartizată direct în Cluj, la unul dintre prestigioasele licee de atunci.
3. Renunță la titularizarea de la Cluj spre a deveni suplinitoare la Arad (1985) și apoi, vreme de 27 de ani, este profesor titular la Colegiul Național „Moise Nicoară” Arad, aș zice, unul dintre cei mai cunoscuți și recunoscuți „dascăli” ai acestei prestigioase școli.
4. A fost profesor dar „nu a făcut ceea ce i-a cerut sistemul”, cu toate că „a prins toate sistemele și reformele” din 1980 până în 2017.
5. Pentru doamna Mirela Mureșan, profesorul este „un demiurg” și nu doar un specialist într-o anumită disciplină; un demiurg deoarece „poate determina viața unui om”, punând „cărămizi” în „zidirea” acestuia și parcurgând împreună cu el, OMUL, și nu cu ELEVUL, devenirea de la copilărie la adolescență. Profesorul este, pentru doamna Mirela Mureșan, „călăuza din basm”, care își iubea nespus „partenerii” de drum, cunoscându-le problemele existențiale, printr-o vibrantă empatie.
6. A fost și rămâne unul dintre cei mai importanți profesori de limba și literatură română pe care i-a avut Aradul în ultimele trei decenii, predând, uneori, la clasele de filologie, în afară de literatura română și gramatică, literatură universală, lingvistică, teorie literară, convinsă fiind de ideea că profesorul trebuie „să știe, în primul rând,  carte” și să convingă că este „stăpân pe felia sa de competență”, fără însă a se impune cu ostentație și fără a proba un „aer de superioritate”. Dimpotrivă, i-a privit cu aceeași profundă iubire și pe elevii foarte buni și pe cei foarte slabi, bucurându-se și suferind alături de aceștia, asumându-și ca profesiune de credință ideea că „a fi profesor înseamnă mai mult decât o profesie sau chiar o vocație”, presupune o „dedicare” fără rezerve și fără compromisuri majore.
7. Modelul intelectual al doamnei Mirela Mureșan este regretatul prof. Mihai Mada care i-a fost dascăl de limba și literatura română atât în gimnaziu, cât și în liceu, dar, în același timp, mentor spiritual. Doamna Mirela Mureșan rememorează cu emoție lecția pe care i-a dat-o profesorul ei drag în clasa a VI-a, într-o pauză, când, văzând-o sensibilă, introvertită, fără să ridice vreodată mâna la ore, timidă, a întrebat-o dacă știe să râdă și chiar i-a spus să râdă. A fost greu, dar a râs. A conștientizat atunci modul în care era văzută din afară și importanța de a relaționa cu ceilalți, de a îndrăzni să se exprime direct și de a-și motiva sieși opțiunile. Regretatul Mihai Mada a fost nu numai modelul de profesor și de intelectual, ci a contribuit în mod fundamental la construcția intelectuală a elevei sale, devenită ea însăși profesor de limba și literatura română, impunându-se prin rigoare, disciplină, ordine, neuitând nicicând opinia mentorului său că „decât un cap bine umplut, prefer un cap bine organizat”. Doamna Mirela Mureșan a reținut de la profesorul ei că „fișele de lectură” trebuie să devină „fișe de idei”, iar elaborarea planului unei teme de cercetare constituie o necesitate sine-qua-non, în afara căruia, o lucrare nu se poate susține, oricât de strălucită ar fi problematica sa.
8. Prof. Mirela Mureșan nu a acceptat niciodată o funcție socială-administrativă sau politică, deoarece, pe de o parte, nu ar fi acceptat să facă compromisuri majore, iar pe de altă parte, i-a plăcut enorm să lucreze cu omul în devenire, care poate fi modelat prin raportare la un sistem axiologic autentic.
9. Nu au intimidat-o niciodată pe prof. Mirela Mureșan ierarhiile politice sau administrative, deoarece „stătea dreaptă pe propriile picioare” având „tăria opiniunilor sale”, iar în momentele dificile, de cumpănă, se bineștie că prof. Mirela Mureșan propunea și argumenta soluții de „ieșire la suprafață”, soluții asumate apoi și de ceilalți.   
10. Puțini știu că prof. Mirela Mureșan este considerată, în prezent, specialistul numărul unu în lume (nu este nicio exagerare!!!) cu privire la transdisciplinaritatea aplicată în învățământul preuniversitar, înființând, pentru prima dată în România, la Colegiul Național „Moise Nicoară”, un Centru de aplicații transdisciplinare în educație și o revistă bilingvă on-line, „Revista T” (de la trans) care i-au adus calitatea de membru în Consiliul Științific al IT4S (Institutului Român de Studii Transdisciplinare în Știintă, Societate, Spiritualitate) și cea de editor asociat al „International Journal of Learning”. De altfel, experimentul de la Colegiul Național „Moise Nicoară” a constituit subiectul unei cărți, apărută în două ediții la Editura „Junimea” din Iași – Transdisciplinaritatea, de la un experiment spre un model didactic. Dar Mirela Mureșan are și meritul de a fi organizat, pentru prima dată în România, Conferința Internațională de Transdisciplinaritate pentru Învățământul Preuniversitar, la Colegiul Național „Moise Nicoară”,cu participarea, academicianului Basarab Nicolescu, ( președintele CIRET Paris) care a și invitat-o să modereze secțiunea pentru învațământul preuniversitar, la Conferința Internațională „Being Transdisciplinary”, ce a avut loc anul trecut, la Cluj. La acest eveniment, organizat de ATLAS, au participat personalități marcante în domeniul transdisciplinarității din America de Nord, China, America de Sud, Portugalia, Franța, Brazilia, Norvegia, Mexic, Italia, Canada, Danemarca, Anglia, Ungaria, Malta, Turcia, Polonia, Germania. Mai mult decât atât, a predat la doctoranzii în domeniu cursuri de transdisciplinaritate pentru învățământul preuniversitar. Reținem că prof. Mirela Mureșan a publicat și în volumul omagial Ion Barbu în timp și dincolo de timp, volum apărut la Editura „Curtea Veche” și coordonat de academicianul Basarab Nicolescu. Colegiul Național „Moise Nicoară” a avut privilegiul de a-l avea oaspete de onoare pe „părintele” transdisciplinarității, Basarab Nicolescu în mai multe rânduri.
11. Prof. Mirela Mureșan publicat și numeroase studii de didactică (a limbii și literaturii române) în revista „Perspective”, ce apare la Cluj, revistă ce constituie o bibliografie fundamentală pentru definitivat și titularizare în învățământul preuniversitar, făcând parte din Consiliul director al ANPRO ( Asociația Națională a Profesorilor de Română)
12. Președintele României i-a conferit prof. Mirela Mureșan cea mai înaltă distincție primită în Arad de un cadru didactic din învățământul preuniversitar și anume „Meritul pentru învățământ în grad de comandor” (2004).

Am încercat un portret în cateva „linii” definitorii ce alcătuiesc „profilul” unui intelectual, ce nu a dorit nicicând să vorbească despre sine, așezând, întotdeauna, mai presus de tot și de toate, Colegiul Național „Moise Nicoară”. Aprecieri speciale, doamnă Mirela Mureșan!!!

Lizica Mihuț