Sondaj bombă: Care este a doua mare ameninţare la adresa României după Rusia

editat de ARQ • 01 Aug 2018 • 0 Comentarii

Clasa politică din România este percepută ca fiind a doua mare ameninţare la adresa independenţei ţării după Rusia, potrivit unui sondaj surprinzător realizat de Institutul International Republican (IRI).

Sondaj bombă: Care este a doua mare ameninţare la adresa României după Rusia

La întrebarea "Ce ameninţă cel mai mult independenţa României?" românii au oferit următoarele răspunsuri: Rusia 31%, politicienii - 14%, Ungaria - 10% şi interesele străine - 10%.

Un alt răspuns surprinzător dat de români se referă la localizarea corupţiei: participanţii la sondaj arată cu degetul către Parlament (84%), Guvern (83%) şi abia apoi spre serviciile sociale (78%). În general, corupţia este percepută ca afectând mai degrabă nivelul central (58%) decât cel regional sau local (19 procente fiecare).

Concluzia pe care IRI o extrage în principal din acest sondaj este aceea a încrederii pe care românii o au în apartenența la Uniunea Europeană și la NATO: astfel, 85% evaluează calitatea de membru NATO că fiind pozitivă, 69% consideră că menținerea unor relații puternice cu UE servește cel mai bine intereselor României, în vreme ce doar 35% spun același lucru despre relația cu Rusia.

Cel mai puţin creditaţi cu capacitatea de a rezolva problemele ţării sunt prim-ministrul (27%) şi Guvernul (19%).

Românii se arată destul de severi şi atunci când vine vorba despre evaluarea mandatului la Cotroceni al lui Klaus Iohannis. Covârşitor - 60% - se declară nesatisfăcuţi de felul în care a acţionat presedintele.

Ce ar fi trebuit sa faca presedintele Iohannis? Intrebati despre prioritatile de pe agenda prezidentiala, romanii au bifat:

- lupta impotriva coruptiei (48%)
- consolidarea statului de drept (44%).

Cercetarea sociologică a fost derulată în perioada 7 mai-2 iunie 2018, pe un eșantion reprezentativ la nivel național (marjă de eroare: +- 1,2- 2,8). Potrivit Ziare.com, sondajul a măsurat atât percepția asupra instituțiilor interne (încrederea în instituții), cât și asupra poziționărilor de geopolitică: statutul european, percepția asupra Rusiei lui Putin, oportunitatea unirii cu Republica Moldova, dar și oportunitatea unei apropieri de așa-numitul Grup de la Visegrad, pentru a crește influența Europei Centrale în față celei Vestice.

Sursa