Sâmbătă 30 Septembrie 2017, ora 19.00, la Fabrica Teba, de pe  Splaiul Muresului nr. 6 (vizavi de Agentia pentru Protectia Mediului) s-a petrecut deschiderea stagiunii 2017-2018 a Filarmonicii de Stat Arad cu LUDWIG VAN BEETHOVEN, SIMFONIA A IX-A ÎN RE MINOR OP. 125, Dirijor Cristian Neagu.

Soliști au fost: Adela Zaharia - soprană, Laureată a concursului Operalia - Placido Domingo,  Mihaela Ișpan - mezzosoprană,  Marius Vlad Budoiu - tenor și Köpeczi Sándor - bas.

Dirijorul corului: Robert Daniel Rădoiaș

        Titlu de tradiție în dinamica stagiunilor arădene, ultima simfonie beethoveniană a revenit în actualitate într-o distribuție robustă, perfect argumentată prin performanțele și carierele acelora întruniți ca interpreți: soprana Adela Zaharia, dubla câștigătoare a ediției din acest an a celui mai renumit concurs de operă din lume, Operalia – Placido Domingo, mezzosoprana Mihaela Ișpan, una dintre vocile de elită ale Operei din București, Marius Vlad Budoiu, tenorul român cu cel mai vast repertoriu și una dintre cele mai impresionante cariere internaționale și basul Köpeczi Sándor, al cărui debut pe scena de vocal simfonic a avut loc acum câțiva ani, pe scena Filarmonicii din Budapesta.

        Startul celor 40 de săptămâni de muzică i-a revinit dirijorului Cristian Neagu, alături de orchestra simfonică și corul academic dirijat de Robert Daniel Rădoiaș, spatiul de auditie fiind din nou unul neconventional, la o adresa vizata pentru prima oara ca sala de concert: Fabrica Teba, de pe Splaiul Muresului nr.6. Revitalizat prin intermediul unui “tratament” acustic performant si gandit sa asimileze un numar cat mai generos de auditori, vechiul spatiu industrial a devinit printr-o abordare indrazneata unul dintre cele mai incurajatoare locuri pentru performante muzicale.

    Un program special al casieriei Filarmonicii le-a permis celor interesati de eveniment achizitionarea de bilete pe intreg parcursul saptamanii: Luni: 9.00 -13.00, Marti: 9.00-13.00, Miercuri: 12.00 -16.00, Joi: 9.00 -13.00, Vineri 9.00-13.00 si 17.00 -19.00, Sambata: 17.00 -19.00 (Fabrica Teba).

Adela Zaharia a studiat canto și pian la Academia de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca, absolvind studiile la clasa Marius Vlad Budoiu. În timpul anilor de studentie debutează pe scena Operei Naționale Cluj-Napoca cu rolurile Gilda (Rigoletto – Giuseppe Verdi), Norina ( Don Pasquale - Gaetano Donizetti), Musetta (Boema - Giacomo Puccini) și Michaela (Carmen - Georges Bizet).

Imediat după finalizarea studiilor de masterat își continuă pregătirea la studioul de operă al Operei Comice din Berlin, unde a avut ocazia de a relua roluri precum Musetta și Michaela, alături de Helena (A Midsummernight’s Dream- Benjamin Britten ), Pamina (Die Zauberflöte- Wolfgang Amadeus Mozart) și altele.

Din anul 2015 Adela Zaharia este invitată să se alăture ansamblului de solisti de la  Deutsche Oper am Rhein -Düsseldorf, unde debutează în roluri noi, precum Konstanze (Die Entführung aus dem Serail - Wolfgang Amadeus Mozart), Lucia di Lammermoor (Gaetano Donizetti) și Donna Anna (Don Giovanni - Wolfgang Amadeus Mozart).

În paralel, continuă colaborarea cu Komische Oper și debutează în ultimii ani pe scene importante: Gran Teatre del Liceu - Barcelona, Balshoi Theatre - Moscova, Edinburgh International Festival, Grand Theatre Shanghai.

Adela Zaharia are și o bogată activitate concertistică, având colaborări de-a lungul timpului cu Filarmonica George Enescu București, Filarmonica Transilvania Cluj-Napoca, Filarmonica Moldova Iași, Filarmonica Banatul Timișoara și Filarmonica  de Stat Arad.

În vara anului 2017 devine câștigătoarea prestigiosului concurs Operalia patronat de tenorul Placido Domingo, unde îi este înmânat atât Premiul I cât și Premiul Pepita Embil.

            La editia din acest an a Festivalului International George Enescu, soprana a colaborat cu  orchestra Filarmonicii George Enescu si dirijorul Dmitry Sitkovetsky, in seria Muzica secolului al XXI-lea.

Solistă a Operei Naţionale Bucureşti, Mihaela Ișpan constituie un fericit exemplu de artist liric întrunind principalele calităţi, plenar confirmate, indispensabile atât pe scena de operă, cât şi pe cea de concert: vocea limpede şi timbrul cald, inteligenţa muzicală şi expresivitatea, prezenţa scenică agreabilă şi talentul actoricesc, pasiunea pentru artă şi tenacitatea în muncă sunt, deopotrivă, referinţele şi ingredientele evoluţiei artistice pe care a urmat-o pană în prezent.

Licenţiată şi absolventă de masterat a Facultăţii de artă scenică, specializarea canto, din cadrul Academiei de Muzică „Gheorghe Dima”, Cluj Napoca (clasa prof. univ. dr. Alexandru Fărcaş şi lect. univ. dr. Ramona Eremia), mezzosoprana Mihaela Işpan şi-a perfecţionat, în paralel, arta cântului şi stilistica interpretării vocale sub îndrumarea sopranei Niculina Mirea. De asemenea, s-a specializat la cursurile de măiestrie vocală susţinute de către mezzosoprana Viorica Cortez, tenorul Ion Buzea şi soprana Mariana Nicolesco. În plus, a participat la cursurile „Internationale Bach Akademie” (Stuttgart), iar ulterior la concursurile de canto Paul Constantinescu (Ploieşti), Internationale Hans Gabor Belvedere (Viena), Julián Gayarre (Pamplona) şi Debut (Bad Mergentheim).

Cu acel valoros meşteşug al cântului ce denotă un matur discernământ estetico-muzical, solista Mihaela Işpan s-a remarcat, în ultimii zece ani, ori de câte ori a acceptat numeroasele invitaţii din partea unor instituţii de profil: Radiodifuziunea Română şi Filarmonica George Enescu Bucureşti, Filarmonica de Stat Arad, Filarmonica Banatul şi Opera Naţională Română din Timişoara, Sala cu Orgă din Chişinău, Opera Naţională Română din Cluj-Napoca. În mod firesc, o consistentă experienţă scenică a încununat permanentele eforturi de auto-perfecţionare a tehnicii vocale şi în cadrul turneelor artistice din Germania, Franţa, Italia, Grecia, Austria, Polonia, Ungaria, Spania şi Anglia.

Paleta repertorială a artistei include pe lângă titluri consacrate de operă (Gioacchino Rossini, Il Barbiere di Sevilla-Rosina, La Cenerentola-Angelina / premieră, Vincenzo Bellini, I Capuleti e I Montecchi-Romeo, Wolfgang Amadeus Mozart, Don Giovanni-Zerlina, Le Nozze di Figaro-Cherubino / Marcelina, GiuseppeVerdi, Nabucco-Fenena, Georges Bizet, Carmen-Carmen, Charles Gounod, Faust-Siebel, Purcell, Dido and Aeneas-Dido / premieră, Engelbert Humperdinck, Hänsel und Gretel-Hänsel / premieră, Aurel Stroe, Orestia II Choeforele-Electra / premieră, Kappl, Meşterul Manole-Miruna / premieră), şi multiple lucrări vocal-simfonice de referinţă, ale compozitorilor: Giovanni Bononcini, Antonio Vivaldi, Georg Friedrich Händel, Johann Sebastian Bach, Giovanni Battista Pergolesi, Joseph Haydn, Wolfgang Amadeus Mozart, Ludwig van Beethoven, Gioacchino Rossini, Felix Mendelssohn-Bartholdy, Gustav  Mahler, Alexander Scriabin, Jacques Loussier.

Mezzosoprana Mihaela Işpan cântă şi încântă cu un profesionalism incitant, nu doar prin prisma exercitării unor polivalenţe vocale armonios întocmite ci, mai degrabă, asumându-şi temeinic calitatea dăruitorului de bucurii, aferentă vocaţiei proprii pentru excelenţa în cariera lirică.

Sub consideraţia de a fi artistul liric român cu cel mai vast repertoriu, cuprinzând roluri de operă de primă mărime, repertoriu vocal-simfonic şi cameral (peste de 120 de titluri!), Marius Vlad Budoiu este unul din cei mai apreciaţi tenori români, oferind cu fiecare apariţie interpretări memorabile. Muzician de aleasă formaţie şi interpret sensibil, se face remarcat în orice context, ca un artist deosebit.

A absolvit Academia de Muzică Gheorghe Dima din Cluj și a studiat cântul cu tatăl său, baritonul Ion Budoiu, cu mezzosoprana Edita Simon şi cu basul Gheorghe Roşu.

Tenorul Marius Vlad Budoiu a debutat la 21 de ani cu Simfonia a IX-a de Beethoven, la Filarmonica din Târgu-Mureş, apoi, în repertoriul de operă, în rolul Lenski (Evgheni Oneghin), la Opera Maghiară din Cluj. Primele roluri pe scena Operei Române din Cluj au fost Rodolfo (La Bohème de Giacomo Puccini) şi Alfredo (La Traviata de Giuseppe Verdi). Cu rolul Tamino (Die Zauberflöte de Wolfgang Amadeus Mozart) şi-a făcut debutul pe scena Operei Naţionale din Bucureşti, în 1996.

Fiind un foarte bun muzician şi stăpânind bine germana, franceza, engleza şi italiana, este solicitat pe toate scenele lirice şi ale Filarmonicilor din ţară, şi apare de ani buni pe scenele din străinătate, unde s-a remarcat prin calitatea vocală şi profesionalism. A cântat în sute de concerte şi spectacole, pe scene din Anglia, Franța, Spania, Italia, Germania, Belgia, Olanda, Austria, Elveția, Bulgaria, Rusia, Serbia, Polonia, Cehia, Slovacia, Turcia și Japonia.

Tenorul Marius Vlad Budoiu a abordat o largă paletă repertorială, de la partituri de Händel (The Messiah, Judas Maccabeus, Israel in Ägypten) și creaţii mozartiene – rolurile Tamino (Die Zauberflöte), Don Ottavio (Don Giovanni) şi Idomeneo (Idomeneo) – la lucrări ale secolului XX, semnate de compozitori precum Benjamin Britten (War Requiem, Serenade, Les Illuminations) şi Arthur Honegger (Le Roi David) sau producţii ale altor autori moderni: Cornel Ţăranu, Valentin Timaru, Constantin Râpă. Repertoriul său de tenor liric a inclus timp de câțiva ani roluri precum Lenski (Evgheni Oneghin), Rodolfo (La Bohème), Alfredo (La Traviata), Alfred (Die Fledermaus), Barinkay (Der Zigeunerbaron), Nemorino (L’elisir d’amore), Faust (Faust). Cu timpul, vocea sa a evoluat spre repertoriul spint, abordând roluri precum Pinkerton (Madama Butterfly), Don José (Carmen), Radames (Aida), Cavaradossi (Tosca), Canio (Pagliacci), Turiddu (Cavalleria Rusticana), Don Carlo (Don Carlo) şi Manrico (Il Trovatore).

În ultimii ani a abordat repertoriul dificil pentru tenor dramatic, devenind singurul român care la această oră are în repertoriu Otello (Otello), Calaf (Turandot), Samson (Samson et Dalila), Don Alvaro (La Forza del Destino), Tannhäuser (Tannhäuser), Lohengrin (Lohengrin) şi Tristan (Tristan și Isolda).

În anul 2013 tenorul Marius Vlad Budoiu a cântat sub bagheta dirijorului Daniel Barenboim la Opera de Stat din Berlin, la Teatro alla Scala din Milano și la Festivalul Proms, la Royal Albert Hall, la Londra. Printre colaboratorii de renume ai tenorului se numără Zubin Mehta, Daniel Barenboim, Rafael Frühbeck de Burgos, Gennady Rozhdestvensky, Antonio Pappano, Vladimir Jurovski, Peter Ruzicka, Marek Jankovski, Friedrich Haider, Cristian Mandeal si Horia Andreescu. A colaborat cu Filarmonica din München, Filarmonica din Hamburg, Staatskappelle Berlin, Berliner Symphoniker, Staatskappelle Dresden, Santa Cecilia din Roma, Royal Symphony Orchestra, cu operele din Bucureşti, Bratislava, Budapesta, Scala din Milano, Staatsoper din Berlin, Freiburg, Marseille, Toulon și multe altele.

În anul 2016, Marius Vlad Budoiu a fost protagonistul unei producții cu Tannhäuser, la Melbourne, care i-a adus încă o confirmare a valorii sale la nivel internațional. Ca urmare a succesului pe care l-a repurtat, în anul 2017 revine pe scena operei din Melbourne, cu un alt titlu wagnerian, Lohengrin.

 Deţinând titlul de Doctor în Muzică, Marius Vlad Budoiu desfăşoară de 22 de ani o bogată activitate pedagogică la Academia de Muzică din Cluj. Printre artiştii formaţi sub îndrumarea sa fac parte nume de rezonanţă în arta lirică, personalităţi cu remarcabile cariere naţionale şi internaţionale. Ca pedagog, este deținatorul unei performanțe unice, doi dintre studenții clasei sale de canto, Adela Zaharia și Stefan Pop, fiind câștigătorii celui mai important concurs de canto din lume, Operalia.

Tenorul Marius Vlad Budoiu este distins cu Premiul Revistei VIP pentru Cel mai bun solist de operă al anului 2010 şi Premiul de Excelență la Galele 10 Pentru România. El este unul dintre puținii artiști care în ultimii 10 ani, a fost invitat la fiecare ediție a Festivalului George Enescu, în acest an făcând parte din distribuția operei Oedipe, care a deschis festivalul.

Köpeczi Sándor și-a început studiile muzicale în 1996 la Liceul de Muzică Sigismund Toduţă din Cluj-Napoca, specializarea pian principal, avându-i ca și profesori pe László Györgyi și Papp Tibor. După absolvirea liceului, a fost admis la Academia de Muzică Gheorghe Dima, specializarea pian, la clasa conf. univ. dr. Csíky Boldizsár, finalizându-și studiile în anul 2012. În calitatea sa de pianist, a participat la diferite concursuri solistice și camerale, luând parte, totodată, și la numeroase recitaluri ca și acompaniator.

Studiază Canto (nivel licenţă) din anul 2014, la clasa conf. univ. dr. Marius Vlad Budoiu.

A câştigat Premiul Special al Juriului la Concursul Naţional al Liedului Românesc în Noiembrie 2016.

A debutat pe scena internaţională ca și solist vocal în 2014, la premiera mondială a operei contemporane Bizánc (Kalil) de Selmeczi György, spectacol care a participat la Festivalul de Operă de la Miskolc, Ungaria.

Debutul său vocal-simfonic a avut loc la Budapesta, în Noiembrie 2014, cu Recviemulde Mozart, alături de Filarmonica de Stat din Ungaria, sub bagheta lui Pier Giorgio Morandi. În 2015 a debutat în rolul Sparafucile din Rigoletto de Giuseppe Verdi, la Filarmonica din Oradea, sub formă de concert, reluând rolul mai apoi la Opera Maghiară de Stat din Cluj-Napoca. În anul 2016 a debutat în rolul Bătrânul Evreu din opera Samson şi Dalila de Camille Saint-Saëns, sub bagheta dirijorului József Horváth, şi în rolul Comandorului din opera Don Giovanni, de Wolfgang Amadeus Mozart, sub bagheta dirijorului György Selmeczi, ambele premiere puse în scenă la Opera Maghiară de Stat din Cluj-Napoca. În martie 2017 a debutat în rolul Sacristanului din Tosca, de Giacomo Puccini, iar în Iunie pentru prima oară în rolul lui Bartolo din Nunta lui Figaro, Wolfgang Amadeus Mozart. A interpretat pentru prima dată în luna Mai Recviemul de Antonin Dvořak la Filarmonica de Stat Transilvania Cluj-Napoca, sub bagheta lui Noam Zur.