Vremea Romania, Arad 21°C

Stiri Arad

Ce se petrecea de fapt în haremul sultanilor. Adevărul șocant pe care nu ți-l spun serialele TV

Cuvântul harem vine direct din limba arabă, de la termenul de haram, care însemna "interzis", "de neatins". Ghidaţi de acest precept, sultanii le-au reprimat orice formă de sexualitate cadânelor, exceptând fireşte actele sexuale, mai bine zis violurile, al căror protagonist era chiar el, sultanul.

Ce se petrecea de fapt în haremul sultanilor. Adevărul șocant pe care nu ți-l spun serialele TV
Comentează 0

Originea femeilor din haremurile turceşti era variată. În palatul Topkapi, care a slujit de secole drept reşedinţa a haremurilor sultanilor otomani, se aflau femei din toate colţurile lumii. Majoritatea erau răpite, primite drept cadou, sau capturate din ţările vecine: Grecia, Serbia, Bulgaria, Ţările Române, Cerchezia, Georgia, Ungaria, Persia. Pe lângă această categorie, existau femeile primite cadou din ţări îndepărtate precum Rusia, Spania, Italia, Franţa, Arabia, China, India, Africa Neagră. Înainte de construirea palatului Topkapi de către cuceritorul Bizanţului, Mehmet al II-lea, cadânele sultanilor turci trăiau în jurul acestora în clădirile administrative, şi-i urmau în campaniile militare în nişte căruţe speciale. Istoricii notează că multe astfel de cadâne erau furate din căruţe de duşmanii turcilor, când aceştia îşi deplasau armatele prin ţări străine…

Hrisoavele vremii apucă să noteze că femeile cele mai frumoase din harem erau sclavele capturate în Caucaz şi din Ţările Române. Frumuseţea unei astfel de roabe era un subiect sensibil. Pentru turci, o femeie era frumoasă doar dacă era neapărat grasă. Astfel, turcii căutau să răpească cele mai frumoase femei care erau supuse apoi unui adevărat regim de îngrăşare forţată pentru a corespunde regulilor de frumuseţe otomane. Prin urmare, femeile nu erau doar spălate, epilate, parfumate şi pictate cu henna pe pleoape şi în părţile intime, ci erau îngrăşate la propriu. Armata de eunuci le forţa să mănânce zilnic, cantităţi enorme de rahat, miere, alune, fistic, orez, şi unt…Rarii ambasadori străini care au avut privilegiul de a le vedea le-au descris că pe nişte "trişti munţi de grăsime".

Tinerele fete, unele nişte copile la dată aducerii lor în harem erau convertite obligatoriu la Islam, fiind obligate să devină musulmane. Cele cere se opuneau erau torturate de femeile din familia sultanului până când, din cauza groazei şi durerii, acceptau religia lui Mahomed. Despre cele mai îndărătnice şi rebele cadâne, istoria a apucat să reţină că erau aruncate ienicerilor.

Serai, Harem, Exces, Levant…

Cuvântul harem vine direct din limba arabă, de la termenul de haram, care însemna "interzis", "neatins”. Ghidaţi de acest precept, sultanii le-au reprimat orice formă de sexualitate cadânelor, exceptând fireşte actele sexuale, mai bine zis violurile, al căror protagonist era chiar el, sultanul. Erau cazuri când, datorită numărului prea mare de cadâne, unele dintre ele îmbătrâneau şi mureau în harem fiind încă virgine, sultanul neavând, literalmente, timp de ele, sau uitându-le numele şi înfăţişarea. Prin tradiţie, şefa peste cadâne şi eunuci era mama sultanului sau prima să soţie care avea titlul de sultana.

Spre sfârşitul secolului 16, rolul sultanilor turci în conducerea şi administrarea întinsului Imperiu Otoman a început să se estompeze. Puterea temuţilor sultani otomani începea să se scurgă încet-încet în două direcţii. Astfel, corpul ienicerilor şi haremul devin adevăraţii stăpâni ai imperiului. Tonul l-a dat nimeni alta decât cadâna Roxelana, o sclavă rusoaică, care prin ambiţie şi cruzime ajunge soţia favorită a puternicului suveran Soliman Magnificul. Această femeie aprigă a ajuns, de fapt, adevăratul conducător din umbră al Imperiului Otoman la perioada sa de apogeu. Acest fapt, nemaiîntâlnit până atunci, a fost posibil datorită intrigilor Roxelanei care au dus la instalarea în postul de mare vizir a favoritului ei Ibrahim Pasa. Bătrân, bolnav şi plictisit deja de o viaţă în care făcuse absolut tot ce-şi doreşte, Soliman Magnificul acceptă fără a se gândi prea mult toate doleanţele Roxelanei. Intrigile cadânei rusoaice nu se opresc aici. Văzând că, odată ajuns mare vizir, Ibrahim Pasă nu-i mai respectă ordinele şi dorinţele, face în aşa fel încât Soliman să-l execute. Alţi viziri care au făcut imprudenţa de a-i atrage atenţia sultanului că niciodată o femeie nu mai dăduse ordine în Imperiu, s-au trezit la rândul lor înlăturaţi din funcţii. Roxelana nu se lasă până nu-şi instaurează fiul preferat, pe Mehmet, drept succesor al sultanului. Cum Mehmet moare de tânăr, în locul sau va domni alt fiu al Roxelanei, Selim, poreclit “cel beţiv” datorită atracţiei sale pentru băuturile tari.

Cu atâtea soţii şi cadâne, sultanii aveau sute de copii, evident toţi aceştia având mame diferite. În rândul copiilor, concurenţa de a ajunge sultan era acerbă încă de la cele mai fragede vârste. Se detaşează ca exemplu concludent destinul celui mai cunoscut copil ai haremului, sultanul Mehmet al II-lea, cuceritorul Constantinopolului. Mehmet a fost unul dintre nenumăraţii copii ai sultanului Murad al II-lea. De mic se dataşase prin inteligenţă, ambiţie şi cruzime. La tinereţe, deja îşi ucidea toţi fraţii şi urcă pe tron. În schimb, mulţi sultani au fost mai înclinaţi spre plăcerile carnale, decât spre politică şi campanii militare. Cel mai clar exemplu apare în persoana sultanului Murad al III-lea. Murad era un adevărat obsedat sexual, nefiind interesat decât dacă i se aducea o cadână nouă. În tot acest răstimp, Imperiul Otoman începea să decadă, sultanul fiind refractar la adevăratele probleme care au declanşat sfârşitul celui mai temut imperiu musulman, scrie descopera.ro.

Scrie un comentariu

trimite