Vremea Romania, Arad 15°C

Stiri Arad

Ce nu ai voie să faci de Buna Vestire!

În fiecare an, pe data de 25 martie, creştinii ortodocşi sărbătoresc Buna Vestire.

Ce nu ai voie să faci de Buna Vestire!
Comentează 0

Aceasta este prima sărbătoare atestată documentar dedicată Maicii Domnului. Potrivit tradiției românești, ziua de Buna Vestire se mai numește și Ziua Cucului, deoarece acum va cânta pentru prima dată cucul, vestitor important în viața omului.

În această zi mare, cântecul cucului trebuie așteptat de oameni cu veselie, cu stomacul plin și cu buzunarele pline de bani, astfel vor putea beneficia de lucruri bune în anul ce va urma.

Pe de altă parte, în cazul în care cântecul cucului ne va surprinde posomorâți și cu stomacul gol, atunci e semn rău, se spune că “te-a spurcat cucul”, iar, peste an, lucrurile nu vor merge tocmai bine.

Tradiția ne mai spune că, în ziua Bunei Vestiri, oamenii nu au voie să se certe și să fie supărați unii pe alții, pentru că vor avea necazuri tot anul.

În unele zone ale țării, de Buna Vestire, există obiceiul ca pomii să fie amenințați cu un topor și să fie stropiți cu țuică, fiindcă așa vor avea roade bogate.

Obiceiul aprinderii focului

Un alt obicei al zilei de Blagoveștenie, întâlnit cu precădere în Maramureș, este acela de a aprinde focuri în curți până după miezul nopții sau până spre zori.

Focurile sunt alcătuite din lucruri nefolositoare, adunate de prin ogrăzi, iar obiceiul poartă numele de “Noaptea Focurilor”.

Superstiții şi tradiţii

– De Blagoveștenie se mănâncă pește, pentru a fi tot anul “ca peștele în apă”;

– În ziua de Buna Vestire, pescarii nu au voie să arunce mămăligă în apă, pentru că vor muri toți peștii de acolo;

– Gospodinele nu au voie ca, în ziua de Blagoveștenie, să pună ouă sub cloșcă, fiindcă puii vor ieși cu “două capete și cu patru picioare”;

– La o așa zi mare, cum e ziua Bunei Vestiri, e bine să punem pe pragul casei pâine și sare pentru hrana îngerilor, care ne vor veghea tot restul anului etc.

– O superstiție foarte cunoscută în popor ne îndeamnă să credem că așa cum va fi vremea în ziua de Blagoveștenie, așa va fi și de Paște.

La Blagoveştenie se efectuau nenumărate acte de purificare a spaţiului, de alungare a şerpilor de pe lângă casă şi a insectelor şi omizilor din livezi: afumarea cu tămâie şi cârpe arse a clădirilor, curţilor, oamenilor şi vitelor (Transilvania, Banat); producerea zgomotelor de care să se sperie forţele malefice prin tragerea unui clopoţel legat de picior (Transilvania) sau lovirea fiarelor (Banat); aprinderea focurilor în grădini şi livezi; scoaterea din lăzi a straielor şi ţesăturilor la aerisit.

Sursa oradestiri.ro

Articole asemanatoare

Scrie un comentariu

trimite