Vremea Romania, Arad 0°C

Stiri Arad

CĂLUȘARII DIN ȘICULA AU COLINDAT SATUL TIMP DE DOUĂ ZILE

Şicula luat ca sat este unul încarcat de tradiții și obiceiuri, cu un bogat folclor cu oameni harnici și buni gospodari iar costumele populare de la Șicula au ceva aparte, arătînd iscusința femeilor Șiculane.

CĂLUȘARII DIN ȘICULA AU COLINDAT SATUL TIMP DE DOUĂ ZILE
Comentează 0

Tradițiile și cîntecele populare au un loc aparte în viata Șiculanilor, pentru ca nicăieri în judetul Arad nu există, un ansamblu de călușari așa cum are Șicula, pentru că aici de cînd se stiu bătrinii satului a existat acest dans al călușarilor. Dansul căluşarilor are o tradiţie de peste 100 de ani la Şicula fiind adus în sat în anul 1905 de către Avram Borcuţa poreclit Cercel, un foarte cunoscut militant pentru drepturile românilor din Ungaria, Borcuța petrece în anul 1905 o perioadă la Lugoj, de unde aduce în sat ,,Căluşerul” un joc popular care se joacă şi astăzi de sărbătoarea Crăciunului. Acest dans a creat multe conflicte cu jandarmii unguri, din acea vreme, care au interzis dansul, datorită faptului că în fruntea dansatorilor era purtat drapelul tricolor românesc, dar de fiecare dată steagul era apărat de feciorii satului. Deci acest obicei al Căluşerilor a fost adus în Şicula din zona Lugojului de Avram Borcuţ.

Ceata de căluşeri se organizează odată cu laăsarea postului Crăciunului din tineri cu armata nefacută, şeful cetei de căluşari fiind vătaful, un fecior care cunoaşte foarte bine tot jocul şi care are şi autoritate asupra celorlalţi căluşari. Tot atunci se angajează muzica, care trebuie să ştie toate melodiile jocului căluşerilor precum şi acel personaj hazliu numit ,,Iapa”, cel care strânge darurile primite de căluşeri: colac, slănină, cârnaţi, caltaboşi, vin, mai puţin banii pe care-i strânge vătaful. În timpul postului, până la Crăciun, au loc repetiţii săptămânale ale căluşerilor, ţinute acasă la fiecare fecior din ceată, unde asistă fetele, vecinii şi neamurile. Umblatul căluşarilor prin sat are loc în ziua de Crăciun.

Jocul Căluşerului cuprinde 14 dansuri distincte, dar deplasare de la o casă la alta pe uliţele satului se face pe acordurile jocului numit Dichiţa. Prima casă la care se joacă dansul căluşarilor este a primarului comunei, chiar dacă primarul locuieşte în satele aparţinătoare comunei Şicula. În ziua de Crăciun căluşerii sunt primiţi la biserică de preotul paroh, unde sunt miruiţi conform obiceiului.

Colindatul pe la fiecare gospodărie are loc şi a doua zi de Crăciun iar seara se desfăşoară dansul final, în întregime toate cele 14 jocuri ale Căluşerului, pe scena căminului cultural din Şicula, în prezenţa unui numeros public şi a autorităţilor locale, după care are loc tradiţionalul joc popular de Crăciun.

...................................................................................................................

Așa cum e obiceiul la Șicula în preajma sărbatorilor Crăciunului au loc două manifestări culturale legate de colinzi , una organizată de centrul cultural Arad împreună cu Primăria Șicula iar cea de-a doua se desfăşoară a doua zi de Crăciun cu fii ai satului Șicula, cu feciorii și frumoasele fete Șiculane, care urcă pe scena şi prezintă un frumos program, aşa cum a fost şi de aceasta dată. Binențeles Primaria Șicula și Primarul sunt alături de aceşti tineri minunaţi, și ori de cite ori au o manifestare culturală Primăria îi sprijină atât logistic cît şi financiar, pentru că orice ansamblu folcloric are nevoie de asta. Atunci cînd intră în cămin sunt întîmpinaţi cu drag de toată lumea și cît ar fi căminul de plin toată lumea se dă la o parte să poată trece pînă la scenă cu ,,ȘTABUL,,(muzicanții ) după ei. Este mai mare dragul să îi vezi îmbrăcaţi în straie populare cu opinci în picioare, iar la căciuli au prinse pene de păun si fazan. Să nu mai vorbim de dansul lor specific care are ceva aparte.

Și sîmbătă seara atît Călușarii cît și frumoasele fete Șiculane au prezentat un program de excepție. Programul a debutat cu intrarea Călușarilor pe scenă apoi s-a continuat cu Ansamblul ,,Păstrătorii tradiției,, din Șicula, apoi soliști vocali au fost Florin Șandru și Ciprian Tîrșan iar acompaniamentul a fost asigurat de orchestra Frații Șandru , iar la sfîrșit pe scenă au urcat GRUPUL VOCAL DE FETE DIN ȘICULA , condus de doamna profesor Constantinescu Maria. Căminul cultural din Șicula a fost plin, toată lumea dorind să vadă călușarii dar și fetele Șiculane, mulți dintre spectatori fiind prezenti la camin cu cel puţin o oră înainte de începerea programului.

Stînd de vorbă cu primarul Aurel Radița despre obiceiurile locului acesta printre altele mi-a spus așa: ,,Sînt foarte mulțumit pentru că la Șicula se păstrează vie tradiția ca a doua zi de Crăciun, ,, Călușerii,, după ce colindă două zile satul să prezinte dansurile tradiționale pe scena Căminului Cultural Șicula, în prezența a peste 600 de spectatori, ca acum ,  fiind ovaționați de întreaga sală. Mulțumesc pentru prezența lor în tot satul Șicula, pe la casele gospodarilor, și mai mult le mulțumesc că m-au colindat și acasă la Chereluș, pe mine familia mea și invitații mei. FELICIT totodată și ansamblul de dansuri ,,Păstrătorii tradiției,, din Șicula, pentru programul oferit publicului, iar cetățenilor din Șicula , Gurba și Chereluș doresc să le transmit, cu ocazia sărbătorilor de iarnă și a sosirii noului an, multă sanătate, fericire iar anul care vine să le aducă bucurii și împliniri împreună cu tradiționalul ,,LA MULȚI ANI!,,”.

...................................................................................................................

Caluserul la Sicula - ISTORIC

In Ardeal obiceiul calusarilor are loc de Rusalii,fiind un dans ritual cu radacini precrestine.La Sicula acest frumos obicei al calusarilor se practica cu ocazia sarbatorii Craciunului.Mai sunt si alte sate din judetul Arad in care se practica acest obicei,dar nicaieri cu atata pasiune si atat de mare interes ca la Sicula.De Craciun, calusarii sunt cei mai frumosi,cei mai asteptati si cei mai laudati tineri din sat,prezenta lor pe ulitele satului si in fiecare casa este momentul cel mai asteptat in fiecare an.

Dansul calusarilor are o traditie de peste o suta de ani la Sicula fiind adus in sat in anul 1905 de catre Avram Borcuta poreclit Cercel, un foarte cunoscut militant pentru drepturile romanilor din Ungaria,simpatizant al ideilor social democrate,fiind foarte bun colaborator al lui Ioan Flueras originar din satul vecin Cherelus,un fruntas al Partidului Social Democrat din Ungaria,sectia romana.Avand relatii cu Ioan Vidu,un alt mare roman nascut pe meleaguri aradene,Cercel petrece in anul 1905 o perioada la Lugoj,de unde adduce la Sicula cantecele marelui compositor: ,,Pui de lei” , ,,Eroi au fost,eroi sunt inca”, ,,Ana Lugojeana”, ,,Rasunetul Ardealului”, ,,Rasunetul patriei”, ,,Peste deal” si altele care intra in repertoriul corului local instruit de un alt mare roman, preotul Iustin Montia.Tot atunci a adus in sat ,,Caluserul” un joc popular care se joaca si astazi de sarbatoarea Craciunului.Acest dans a creat multe conflicte cu jandarmii unguri,care au interzis dansul,datorita faptului ca in fruntea dansatorilor era purtat drapelul tricolor romanesc,dar de fiecare data steagul era aparat de feciorii satului.Deci acest obicei al Caluserilor a fost adus in Sicula din zona Lugojului de catre Avram Borcuta

Sicula a reprezenta in acel timp o importanta vatra de simtire romaneasca,un loc unde ideile de emancipare nationala erau cu curaj promovate de ilustrii luptatori pentru cauza romaneasca.Dealtfel Sicula a avut patru reprezentanti la Adunarea Nationala de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918: preotul paroh Iustin Montia,fratele acestuia avocatul si compozitorul Emil Montia,invatatorul Ioan Caprar si Avram Borcuta.

Ceata de caluseri se organizeaza odata cu lasarea postului Craciunului din tineri cu armata nefacuta,seful cetei de calusari fiind vataful,un fecior care cunoaste foarte bine tot jocul si care are si autoritate asupra celorlalti calusari.Tot atunci se angajeaza muzica,care trebuie sa stie toate melodiile jocului caluserilor precum si acel personaj hazliu numit ,,Iapa”,cel care strange darurile primate de caluseri:colac,slanina carnat,caltabos,vin, mai putin banii pe care-i strange vataful. Unul din renumitii detinatori ai posturii de ,,Iapa “ a fost un tigan zis ,,Tuli” ,care facea spectacol nemaipomenit cu hazul sau.In tot timpul postului,pana la Craciun,au loc repetitii saptamanale ale caluserilor,tinute acasa la fiecare fecior din ceata,unde asista fetele,vecinii si neamurile.

Costumul popular al caluserilor este unul deosebit debordand de culoare,specific,inconfundabil,fiind intalnit doar la Sicula.Camasa inflorata,izmene largi incretite,opinci cu zurgalai,caciula de oaie cu pana.Peste haina de catifea,calusarul poarta diagonala si braul tricolor.In fata cetei de calusari sta la loc de cinste drapelul national romanesc.

Umblatul calusarilor perin sat are loc in ziua de Craciun.

Jocul Caluserului cuprinde 14 dansuri distincte,dar deplasare de la o casa la alta pe ulitele satului se face pe acordurile jocului numit Dichita.Prima casa la care se joaca dansul calusarilor este a primarului comunei,chiar daca primarul locuieste in satele apartinatoare comunei Sicula.In ziua de Craciun ,caluserii sunt primiti la biserica de preotul paroh,unde sunt miruiti conform obiceiului.

Colindatul pe la fiecare gospodarie are loc si a doua zi de Craciun iar seara se desfasoara dansul final,in intregime toate cele 14 jocuri ale Caluserului,pe scena caminului cultural din Sicula,in prezenta unui numeros public si a autoritaților locale,dupa care are loc traditionalul joc popular de Craciun.

Galerie foto (204)

Articole asemanatoare